Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române s-a adresat marţi credincioşilor cu prilejul Centenarului Patriarhiei Române şi al cinstirii sfinţilor români recent canonizaţi.
Anul 2025, consacrat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea.
(…) De-a lungul celor 100 de ani de existență ca instituţie şi organizare, Patriarhia Română a fost o lumină călăuzitoare către Hristos, Mirele Bisericii, precum și un factor de unitate și stabilitate de-a lungul vremurilor grele prin care a trecut.
Împlinirea unui secol de la înființarea Patriarhiei Române constituie un prilej de cunoaştere mai profundă a istoriei Bisericii noastre, strâns legată de viața poporului român și de aspirațiile lui către unitate și libertate. Patriarhia Română a fost înființată la 4 februarie 1925, într-un context istoric luminat de Marea Unire din 1918, care a adus împreună toate provinciile istorice românești într-un singur stat unitar.
Biserica Ortodoxă Română de sorginte apostolică, în existența ei bimilenară s-a bucurat că lucrarea sa sfințitoare a rodit, prin harul Duhului Sfânt, sfinţi rugători şi mărturisitori ai lui Hristos de-a lungul veacurilor.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat astăzi în mod solemn canonizarea a 16 sfinți români care au mărturisit credința în Hristos în perioada grea a regimului comunist din România. Acești sfinți reprezintă rodul cel mai de preț pe care Biserica noastră l-a adus în acest răstimp de 100 de ani, deoarece prin ei se arată, mai intens, lucrarea tainică a harului Duhului Sfânt în Biserica Ortodoxă Română.
(…) Printre acești sfinți, care împodobesc de astăzi calendarul Bisericii noastre, se numără mucenicii care au mărturisit credința în Hristos cu prețul vieții lor, fiind încununați cu slăvite cununi mucenicești: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, care a primit moarte martirică pentru că a refuzat să trădeze Taina Sfintei Spovedanii; Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, care a fost arestat pentru activitatea sa catehetică, murind în chinuri cumplite în temnița de la Aiud; Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, mare nevoitor isihast, care a mărturisit credința în Hristos, murind mucenicește în penitenciarul de la Târgu-Ocna; Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, care în urma unor bătăi cumplite a murit mărturisind pe Hristos în mănăstirea de pe Valea Jiului; Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, care a trecut la Domnul după grele suferinţe în temnița de la Aiud; Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, care la vârsta de 80 de ani a fost deportat, dezbrăcat, bătut, tras de barbă, înfometat și umilit, încredințându-și sufletul lui Dumnezeu, în biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din orașul rusesc Kazan.
O altă ceată, prezentă între sfinții preaslăviți astăzi, este ceata preoților mărturisitori în temnițele comuniste: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim care a mărturisit credința în Hristos în penitenciarele de la București, Jilava, Aiud, Galați și Balta Brăilei, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cel mai mare teolog ortodox al secolului al XX-lea, care a săvârșit anii de temniță în închisorile de la Jilava și Aiud, Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, care a trecut prin patru detenții, după eliberare fiind forțat să locuiască în lume, însă păstrându-și rânduiala de viețuire monahală în taină, arătându-se uneori după adormire ca făcător de minuni, Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, care a pătimit în închisorile de la Galeșu – Constanța, Peninsula – Constanța (Canalul Dunăre – Marea Neagră), Târgu-Ocna și Periprava, fiind un mare rugător, care avea darul smereniei, după adormire trupul său fiind descoperit întreg și cu bună mireasmă, săvârșind mulțime de minuni, Sfântul Cuvios Mărturisitor Iraclie din Basarabia, unul dintre cei mai mari misionari români din perioada interbelică pentru teritoriul dintre Prut și Nistru, care a mărturisit credința în Hristos opt ani în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică, după adormire sfintele sale moaște arătându-se izvorâtoare de mir.
Reguli noi pentru farmacii. Medicamentele vor fi eliberate doar în baza rețetelor electronice
Între sfinții care s-au preaslăvit astăzi, se remarcă și o a treia ceată, ceata cuvioșilor, care au fost recunoscuți de poporul dreptmăritor ca fiind duhovnici și povățuitori preaînțelepți ai sufletelor pe calea mântuirii: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, care a dus o viață de aspră nevoință pustnicească, plin de smerenie și dragoste față de cei care îl cercetau, după adormire arătându-se ca făcător de minuni; Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, unul dintre cei mai iubiți duhovnici români ai secolului trecut, bun predicator, povățuitor neobosit al clericilor și al credincioșilor, care a primit de la Dumnezeu și darul facerii de minuni; Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, smerit duhovnic rugător, care întreaga sa viață s-a remarcat prin harisma neagonisirii, fiind un părinte milostiv, care dădea tot ceea ce avea pentru a-i ajuta pe cei care erau în nevoie, după adormire fiind numit de popor „apostolul moților”; Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, care a fost călăuzitor al multor suflete către Dumnezeu în perioada comunistă, pentru viața sa sfântă primind de la Dumnezeu darul înainte-vederii și al facerii de minuni; Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, smerit misionar și duhovnic în Banat, care a păstrat cu multă acrivie rânduiala vieții călugărești, pentru smerenia și nevoințele sale primind de la Dumnezeu darul vindecării și al izgonirii duhurilor necurate.
La acest eveniment de aniversare solemnă, Patriarhia Română, prin clericii și credincioșii ei, înalță rugăciuni de mulțumire Preasfintei Treimi, Maicii Domnului și tuturor sfinților pentru ocrotirea și binecuvântările revărsate asupra Bisericii și a poporului român, exprimând totodată recunoștința ei față de toți cei care au contribuit la înființarea, organizarea și dezvoltarea Patriarhiei Române ca instituție slujitoare și apărătoare a credinței ortodoxe și a unității naționale.
Textul integral al Cuvântului Patriarhului Daniel la aniversarea Centenarului Patriarhiei Române poate fi citit pe basilica.ro.
