Ziua tipografilor a fost instituită din 1968 şi amintește de protestul pașnic al celor care lucrau în tipografiile din București, cerând drepturi social-economice și libertatea presei.
În 13 decembrie 1918, aproape 600 de muncitori tipografi din capitală au încetat lucrul, îndreptându-se spre Ministerul Industriei și Comerțului, alături de reprezentanții desemnați de ei să le revendice drepturile. Cu aceștia s-au solidarizat și muncitori de la alte fabrici din Bucureşti.
Ajunși în Piața Teatrului, manifestanții au fost întâmpinați cu focuri de armă de forțele de ordine, în urma cărora au existat morți și răniți, alte sute de manifestanți fiind arestați și torturaţi. Personalități de seamă ale vieții culturale, artistice și politice de la acea vreme, precum Ioan Slavici, Nicolae Tonitza și Gala Galaction au condamnat aspru actul represiv al guvernului, scrie basilica.ro.
Eforturile celor care și-au cerut drepturile nu au rămas fără rezultat. Breasla tipografilor a fost prima din România care a reușit să încheie un contract colectiv unitar, la nivel de ramură, pe o durată de un an și jumătate, la data de 22 decembrie 1921.
Această zi a fost reglementată pentru prima dată prin Hotărârea nr. 2733/1968 privind instituirea Zilei tipografilor din Republica Socialistă România, apărută în 11 decembrie 1968.
Trei meserii noi au fost introduse în Clasificarea ocupațiilor din România
În 13 decembrie este sărbătorit Sfântul Mitropolit Dosoftei, născut în anul 1624 la Suceava şi care în anul 1671 a fost ales Mitropolit al Moldovei.
Contribuţia sa la apariţia cărţilor tipărite este semnificativă, întrucât a revizuit traducerea Vechiului Testament a spătarului Nicolae Milescu, text introdus ulterior în Biblia de la București (1688). De asemenea, el tipărește șapte cărți de slujbă și învățătură în limba română, între care: Dumnezăiasca Liturghie (1679 şi 1683), Psaltirea de-nţăles (1680), cu text paralel în română şi slavonă, Molitvănic de-nţăles (1681), dar și patru volume în limba română intitulate „Viața și petrecerea sfinților”.
Mitropolitul Dosoftei a fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și a contribuit semnificativ la formarea limbii literare românești.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în iulie 2005, având ca dată de cinstire ziua trecerii la cele veșnice, 13 decembrie.
Anul acesta s-au împlinit 400 de ani de la nașterea Mitropolitului Dosoftei.
