Dosarul judecat joi, în care a fost dată hotărârea de suspendare a hotărârii CCR privind anularea alegerilor prezidențiale, este doar unul din cele 11 înregistrate la Curtea de Apel Ploiești. O altă solicitare a fost respinsă, în timp ce nouă așteaptă termenul de judecată sau se află încă în procedură prealabilă.
**********************************************
UPDATE
Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat, definitiv, hotărârea prin care Curtea de Apel Ploiești suspenda anularea alegerilor prezidențiale din 2024
**********************************************
Curtea de Apel Ploiești a anunțat, vineri, că o cerere similară cu cea judecată joi a avut termen cu o zi înainte, acțiunea fiind respinsă. Față de hotărârea de ieri a instanței de fond au fost înregistrate deja patru recursuri.
Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești, care a hotărât suspendarea anulării alegerilor prezidențiale, va fi cercetat disciplinar. CSM a sesizat Inspecția Judiciară
„Hotărârea menționată nu are caracter definitiv, fiind supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare, competența de soluționare revenind Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Precizăm că, până la momentul redactării prezentului comunicat, împotriva hotărârii anterior identificate, au fost declarate recursuri de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și de Curtea Constituțională a României, la data de 25.04.2025. Totodată, au fost înregistrate și alte două cereri de recurs provenind de la două persoane fizice ce nu figurează ca părți în dosarul nr. 301/42/2025”, au anunțat, vineri, reprezentanții CA Ploiești.
Peste 100 de cereri identice depuse la instanțe din toată țara, inclusiv la Ploiești
„La data de 10.04.2025, pe rolul Curții de Apel Ploiești, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, au fost înregistrate 11 dosare, având ca obiect acțiuni promovate de persoane fizice diferite, prin care s-a solicitat suspendarea executării actului administrativ contestat, până la soluţionarea definitivă a fiecărui dosar, precum și anularea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024.
În afara dosarului nr. 301/42/2025, a fost soluționat și dosarul nr. 300/42/2025, prin Sentința nr. 133/23.04.2025, pronunțată de un alt complet din cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel Ploiești, prin care a fost admisă excepția necompetenței generale, invocată din oficiu, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată, ca nefiind de competența instanțelor judecătoresti, hotărâre ce este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronuntare.
În ceea ce privește situația celorlalte nouă dosare, patru dintre acestea au fixate termene de judecată, la datele de 29.04.2025 sau, după caz, 30.04.2025, iar cinci se află în faza procedurii prealabile, neavând încă stabilite termene de judecată”, se mai arată în comunicatul instanței din Prahova.
Potrivit Snoop, la nivel național au fost depuse 130 de astfel de dosare, aproape 50 au fost respinse, altele au primit termene de judecată între 25 aprilie și 3 iunie, iar unele nu au primit încă niciun termen. Jurnaliștii scriu, în ancheta publicată astăzi, că acesta ar fi rezultatul unei ample campanii derulate în online, în care oamenii de rând erau învățați cum să formuleze astfel de acțiuni în instanță.
Cum a motivat judecătorul de la CA Ploiești hotărârea de suspendare a anulării alegerilor prezidențiale din 2024
În cursul zilei de vineri a apărut și motivarea din dosarul judecat joi, la Curtea de Apel Ploiești, soluționat pe fond cu o hotărâre de suspendare a hotărârii CCR din 6 decembrie. În documentul consultat și prezentat de G4media judecătorul a justificat că „pârâta Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat”.
„Având în vedere principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin aceste prevederi, Curtea reţine că, deşi conform dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”, caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional”, se mai arată în motivare.
Totodată, judecătorul motivează că „Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă pentru organizarea executării Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, (...) astfel că aceasta reprezintă un act administrativ cu caracter normativ”.
