Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, un proiect care modifică legea cetăţeniei române 21/1991, în sensul actualizării procedurilor şi condiţiilor de acordare a cetăţeniei române. Legea merge la promulgare.
Articolul 4 din această lege este modificat şi va avea următorul cuprins: „Cetăţenia română se dobândeşte prin: a) naştere; b) adopţie; c) acordare la cerere”
Dispoziţiile prezentei legi nu conferă cetăţenilor străini sau persoanelor fără cetăţenie un drept la dobândirea cetăţeniei române prin acordare la cerere, mai prevede proiectul de lege.
Este modificat şi articolul 7 al legii cetăţeniei române după cum urmează:
„(1) În cazul constatării nulităţii adopţiei sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român.
(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), constatarea nulităţii adopţiei sau anularea adopţiei nu produce efecte asupra cetăţeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condiţiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulităţii sau anulării adopţiei, acesta devine apatrid.
(3) Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a constatat nulitatea adopţiei ori s-a dispus anularea adopţiei, în condiţiile prevăzute de prezentul articol, se comunică din oficiu de îndată Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(4) Pierderea cetăţeniei române se constată prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la propunerea Comisiei pentru cetăţenie, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie notificând, de îndată, Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi Direcţia Generală de Paşapoarte cu privire la aceasta.”.
Un nou articol este introdus în această lege a cetăţeniei române care prevede că „cetăţenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care, prin activităţi desfăşurate în mod regulat pe o perioadă de cel puţin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, dacă îndeplineşte în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8”, menţionat anterior.
Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care este căsătorit şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român de cel puţin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române, şi respectă prevederile unor alineate din articolul 8 menţionat anterior. Totodată, în calculul termenului de 10 ani intră şi perioadele în care soţii au convieţuit în România.
Cetăţenia română poate fi acordată şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b) - e) şi fac dovada cunoaşterii limbii române, în condiţiile prezentei legi.
Citește mai mult pe News.ro