Marea insulă de gunoaie din Pacific este formată din plastice care plutesc pe Oceanul Pacific, între California și Hawaii și este formată din 80 000 tone de plastic. Aceasta “mare de plastic” este acum de 3 ori mai mare decât Franța, aflăm din sursa europa.eu. Studiile științifice arată că, din cauza valurilor și mareelor ce descompun materialele din plastic din mări și oceane, peștii și alte animale marine ajung să le consume. Așa se face că fiecare dintre noi ingerează în medie 5 grame de microplastic pe săptămână (echivalentul unui card de credit) prin consumul de hrană.
Pe drumul spre o economie circulară (și spre un mediu mai curat de care vrem cu toții să ne bucurăm), ratele de recuperare a deșeurilor din plastic pot crește pe de-o parte prin politici publice, prin colaborări între companiile care produc plastic, retail și state.
La 13.08.2021, o inițiativă cetățenească UE de punere în aplicare a unui sistem de garanție-returnare “ReturnthePlastics“ – “Returnați plasticele” pentru reciclarea sticlelor de plastic, Comisia Europenă propune:
- să pună în aplicare un sistem de garanție-returnare la nivelul UE pentru reciclarea sticlelor din plastic
- să încurajeze toate statele membre ale UE să facă în așa fel ca supermarketurile (lanțurile de supermarketuri) care comercializează sticle din plastic să instaleze distribuitoare pentru reciclarea sticlelor din plastic după ce au fost cumpărate și utilizate de consumator
- să pună întreprinderile producătoare de sticle din plastic să plătească taxe pe plastic pentru reciclare și pentru sistemul de garanție-returnare a sticlelor din plastic (în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”)
Datorită unei legi aprobate de Parlamentul European, în 2021 a intrat în vigoare Directiva UE care interzice zece din cele mai comune articole din plastic de unică folosință. Obiectivul inițiativei a fost ca sistemul de reciclare #ReturnthePlastics pentru sticlele din plastic să fi început să se aplice inițial până la Conferința privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow (ce a avut loc în loc în perioada 1-12 noiembrie 2021) pentru 5 state membre, iar ulterior pentru celelalte alte 26 de state UE.
Decizia de punere în aplicare (UE) privind cererea de înregistrare a propunerii de inițiativă cetățenească europeană intitulată „ReturnthePlastics” poate fi accesată aici.
Pe de altă parte, se pare că implementarea nu este atât de facilă și sunt multe aspecte la care trebuie să se mai lucreze. Ministerul Mediului a publicat în data de 2 iunie 2022 un proiect de hotărâre pentru completarea și modificarea HG 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile. După un timp de analiză, studiile de fezabilitate arată că, în loc să se clarifice toate aspectele semnalate în industrie, preocupările sunt direcționate spre naționalizarea sistemului de garanție-returnare (SGR). Deși formalitățile de cooptare a statului român au început deja, apare de asemenea o modificare spre o nouă propunere legslativă, ce spune că în situația în care administratorul SGR nu poate fi constituit într-un anumit număr de zile, administratorul SGR va putea fi constituit având ca unic acționar statul român, prin autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului.
Atitudinea generală este una optimistă, însă reprezentanții industriei spun de mult timp că SGR nu poate fi implementat până la 1octombrie 2022 deoarece ar trebui revizuite aspecte legate de realizarea obiectivelor de colectare ale producătorilor, introducerea materialelor primare pe piața națională, distanța până la punctul de returnare și cota aferentă statului român, ce se asigură din bugetul Administrației Fondului de Mediu.
De asemenea, există și alte aspecte ce necesită revizuire iar acestea au în vedere: problema stocurilor de produse ne-etichetate, cum va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției returnate (valoare ce nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, conform modelului celorlalte state care au implementat SGR), importanța securizării investițiilor, identificarea și decontarea ambalajelor vândute în România (cele care au un singur cod de bare pentru mai multe țări), necesitatea autorizațiilor de construire și de mediu, posibilitatea comercianților mici de a se asocia și organiza puncte de colectare cu primăriile.
Un sistem pilot a colectat în doar câteva luni peste 2 milioane de bucăți de ambalaje, într-un singur oraș, în doar 3 puncte de colectare. Modelul acesta a sistemelor automate de colectare a ambalajelor reciclabile au fost instalate în municipiul Brașov, în cadrul Forumului Orașelor Verzi, într-un proiect derulat de Municipalitate împreună cu partenerii privați. De asemenea, o statistică realizată pe parcursul a 9 luni de zile de compania de salubritate Brai-Cata arată că aproape jumătate din ambalajele de băuturi colectate separat în gospodăriile românilor din mediul urban sunt din plastic (conform rezultatelor furnizate de automatele de colectare, dintr-un total de 2.737.362 de unități contorizate, 44% sunt recipiente de tip PET, 34% doze din metal și 22% sticlă).
Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare?
Directorul General Reverse Logistics Group (RLG) România – companie prezentă din anul 2008, ce asigură servicii complete privind transferul de responsabilitate pentru producătorii de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori - a atras atenția asupra a mai multor aspecte foarte importante ce privesc Sistemul Garanție-Returnare care nu sunt atât de des dezbătute. Două dintre acestea pare că sunt riscul de fraudare al sistemului și gestionarea stocurilor de produse nevândute care nu vor conține simbolurile SGR (aplicate pe etichetă) în momentul demarării sistemului.
Este o certitudine faptul că “prețul” schimbărilor climatice este deja imens și va crește dacă încălzirea globală continuă. Dacă emisiile nu sunt reduse mai rapid decât în planificarea actuală, numărul daunelor va crește și el, iar părți din planetă ar putea deveni nelocuibile. Între timp putem „umbla” la micșorarea cantităților de deșeuri din plastic prin comportamentul de consumator individual. Sigur, oricând poți să spui că e insignifiant când alegi să mergi la cumpărături cu o sacoșă din pânză, că nu ar putea schimba mare lucru în perspectiva mai mare a lucrurilor. Dar suntem într-un moment cu multe urgențe climatice, în care cred că orice gest mic contează.
