Secretul asfaltului din ţările nordice. De ce la ei nu crapă la fel de repede ca la noi

De ce în România şoselele se umplu de gropi după trecerea iernii, în timp ce în alte ţări cu temperaturi mult mai scăzute nu apar probleme similare? Este o întrebare pe care cu siguranţă şi-au pus-o mulţi români, iar răspunsul ţine, cel mai probabil, de calitatea asfaltului turnat. Inginerul autorizat în drumuri Eugen Girigan, fost director al Direcţiei de Drumuri şi Poduri Suceava, a oferit o explicaţie pentru acest fenomen, arătând, într-un interviu pentru Radio Top Suceava, de ce se "lipesc" mai greu craterele de şoselele din Norvegia sau Suedia.

Drumurile din ţările nordice sunt mai rezistente la fenomenul îngheţ – dezgheţ faţă de şoselele din ţara noastră. Aşa că nordicii nu sunt nevoiţi să se apuce de plombări în fiecare primăvară. Inginerul autorizat în drumuri Eugen Girigan a explicat că ţările nordice folosesc doar bitum aditivat. Costurile lucrărilor de asfaltare sunt mai mari, însă perioada de exploatare creşte cu 50 la sută, a explicat acesta.

„Ţările potente financiar nu folosesc bitumul cum îl folosim noi. Prin normative, se foloseşte bitum aditivat. Introduc nişte aditivi care măresc unirea agregatelor. Bitumul este un liant care înveleşte şi strânge agregatele. Aditivii măresc costul asfaltului. Se măreşte cu 10 la sută, dar durata de exploatare este mai mare cu 50 la sută. Este un câştig. În afară nu se lucrează decât cu bitum aditivat şi cu agregate de carieră”, a declarat inginerul într-un interviu la Radio Top Suceava.

Image
Image
Image
Image