Guvernul lui Ilie Bolojan și-a asumat luni răspunderea în Parlament pe cinci proiecte care formează al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare. Reforma administrației locale a fost amânată din cauza disputelor din coaliție.
„În urmă cu o lună și jumătate am trecut, cu sprijinul Parlamentului, primul pachet de măsuri destinat reducerii deficitului bugetar și restabilirii încrederii internaționale în economia României. Acesta a inclus măsuri nepopulare, dar necesare, pe care le-a avut de suportat întreaga țară. Le mulțumesc românilor pentru răbdare și încredere, pentru că au înțeles situația în care ne aflăm și nevoia unor măsuri radicale rapide. Așa cum am mai spus, în situații excepționale e necesar să venim cu măsuri excepționale. Plătim astăzi prețul multor ani în care noi, clasa politică, ne-am făcut că nu vedem realitățile bugetare, nu ne-am încasat veniturile, am cheltuit prea mult și am început investiții /fără/ să avem fonduri să le terminăm. N-am spus adevărul de frică să nu speriem oamenii, sau, în context electoral, să nu pierdem voturi, să nu supărăm aleșii locali, să mulțumim activul de partid. Dar tot această clasă politică este chemată azi să dovedească faptul că a învățat lecția primită la ciclurile recente de votare. Prea mult au fost confundate bunele noastre intenții cu performanța. Unii au crezut că este suficient să înceapă proiecte și au făcut cheltuieli azi fără să se gândească la ziua de mâine. Nu mă feresc să spun aceste lucruri, dar nu e vreme nici de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acțiune pentru a corecta nedreptățile și a face curățenie.
Aș vrea să vă prezint foarte pe scurt tabloul funcționării statului nostru, care astăzi este, în multe locuri, plin de nedreptăți. Avem în multe locuri privilegii, speciali, excepții, risipă și sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate. În multe locuri, unii își angajează rudele, alții își măresc indemnizațiile, alții fac raportări false ca să încaseze mai mult. Și atunci, eu vă întreb pe dumneavoastră: aceasta este România pe care ne-o dorim? Aceasta este România pe care vrem să o lăsăm copiilor și nepoților noștri? Eu zic că nu.
De aceea, vă rog să susțineți întregul pachet de reforme și toate proiectele pentru care astăzi ne angajăm răspunderea Guvernului în fața Parlamentului. Atunci când am pornit întregul demers am spus că avem 3 direcții de principiu - ordine în finanțele țării noastre, buna guvernare și respectul pentru cetățeni. Acestea rămân reperele noastre. Vreau să le mulțumesc colegilor mei de cabinet care au lucrat la acest set de măsuri, pentru că a fost un efort de echipă al tuturor miniștrilor, indiferent de culoarea politică.
Știu că nu este un pachet legislativ perfect, dar este începutul reașezării statului român pe baze de corectitudine și respect pentru români. Acest set de măsuri aduce echitate, elimină risipă și privilegii, taie sinecuri și aduce respect pentru oameni și dreptate. Într-un cuvânt, un stat mai corect cu românii. Dacă va fi nevoie să ajustăm unele politici, o vom face. Dacă vom putea să ușurăm povara fiscală asupra oamenilor, fără a dezechilibra din nou economia, o vom face. Eu cred că, undeva spre jumătatea anului următor, dacă se va merge înainte, vom constata că am reușit o corecție de curs. De acolo există perspective de creștere. Un lucru nu îl voi schimba însă: voi continua să spun oamenilor adevărul, fără să cosmetizez realitatea, nu voi vinde iluzii și speranțe deșarte. Atâta timp cât voi avea sprijinul colegilor mei din cabinet și al dumneavoastră, la nivel de parlament, voi merge înainte cu încredere în țara noastră și în viitorul ei”, a spus premierul Ilie Bolojan.
Proiectul de lege în domeniul pensiilor magistraților
„Trebuie să restabilim dreptatea. Păstrăm respectul pentru magistrați, înțelegem contribuția lor majoră în societate, dar, în același timp, trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, o pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere. Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției. Am văzut protestele magistraților și vreau să fie limpede că nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate și pentru încrederea în justiție. Magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuție. Vă cer sprijinul pentru ca, împreună, să dăm un semnal clar că România poate fi condusă cu responsabilitate și cu respect pentru principiile pe care ni le-am asumat”, a declarat premierul.
Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății
„Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari în anii trecuți și s-au făcut investiții în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea calității serviciilor medicale, iar în acest timp, problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut demult. Proiectul pentru care ne angajăm răspunderea în fața parlamentului aduce mai multă ordine și corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienți și resursele alocate lor, reduce risipa și face sistemul mai accesibil. Subliniez trei direcții importante la aceste reforme. În primul rând, reforma pe care o propunem azi pornește de la principiul reorientării pacienților din zona de spitalizare către medicina de familie și medicina de specialitate. Din eliminarea internărilor care nu sunt necesare și tratarea pacienților la medicul de familie sau de specialitate se pot economisi peste 3 miliarde de lei, care să fie redirecționați tot pentru servicii medicale. Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba, vom pune accentul pe serviciile oferite pacienților, care vor constitui peste două treimi din plată, doar o treime din banii plătiți vor fi pe baza numărului de pacienți înscriși pe listă. A doua direcție importantă este să oferim servicii mai accesibile. Pacienții din comunitățile izolate vor avea acces mai rapid la consultații primare. Seniorii, bolnavii cronic și persoanele cu dizabilități primesc îngrijire la domiciliu fără costuri suplimentare. Se schimbă și mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, în așa fel încât să fie predictibil și fără presiune pe bugetul public, încurajând prescrierea de medicamente generice. A treia direcție privește responsabilitatea, performanța și disciplina financiară în sistem, mai ales la nivelul spitalelor. Pentru a asigura un management profesionist în spitale, contractele vor fi pe bază de indicatori de performanță, evaluarea se va face transparent și se elimină numirile fără concurs. Crește responsabilitatea managerilor și a șefilor de secție. Se introduc sancțiuni clare și mecanisme pentru recuperarea sumelor pentru servicii fictive, practică prin care s-au sifonat uneori bani de la buget. Crește ponderea plăților pe servicii medicale și scade ponderea influențelor salariale ca mecanism de plată. Astfel, spitalele publice vor fi încurajate să-și dezvolte activitatea pe baza nevoii reale de servicii de sănătate către populație. Vom consolida rețeaua publică prin introducerea categoriei spitale de importanță strategică. Aceasta va ajuta la prioritizarea investițiilor și dotărilor pentru unități vitale în gestionarea crizelor medicale. În același timp, responsabilizăm și spitalele private. Acestea vor fi obligate să suporte costurile, dacă pacientul este externat nejustificat și reinternat într-un spital public în 48 de ore pentru aceeași patologie. Vă cer sprijinul în susținerea acestor măsuri care vor ajuta la stoparea risipei și la mai buna folosire a banilor publici în sistemul sanitar, venind în același timp și în sprijinul pacienților”, a completat Ilie Bolojan.
Proiectul de Lege privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
„Proiectul cu care vin azi în fața Parlamentului are mai multe obiective. Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice. Vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere. Nu va mai fi posibil ca managementul acestor companii să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanța companiilor și mai ales cu calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor. Membrii neexecutivi ai Consiliilor de Administrație vor primi o indemnizație lunară egală cu maximum două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maximum trei astfel de salarii ca venit fix. Dacă sunt performanți și îndeplinesc toate criteriile de performanță vor putea primi maximum încă două indemnizații ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an și doar în funcție de situațiile financiare. Înainte puteau primi până la nouă indemnizații. A doua măsură, indicatori reali de performanță și plafonarea beneficiilor. De acum înainte, cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și vor fi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiții realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele ședințe. Am plafonat diurnele, sporurile, mașinile de serviciu și alte beneficii, care în unele cazuri erau folosite abuziv și discreționar ca supliment de venit.
A treia măsură: Consiliile de Administrație vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent. Până acum, numărul maxim posibil de membri într-un Consiliu de Administrație era șapte. La regiile autonome vor rămâne trei. La societățile cu sistem dualist, Consiliile de Supraveghere vor fi între trei și cinci membri, iar în companiile mari, companiile de administrație, tot de trei-cinci membri. Mai puțini membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste 50 de angajați și o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecția se va face prin firme de recrutare cu experiență crescută, care au capacitatea de a atrage profesioniști. De asemenea, un funcționar public va putea fi parte dintr-un singur Consiliu de Administrație. A patra măsură. Putere mai mare pentru agenția guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice și performanțele lor. Agenția pentru monitorizarea și evaluarea performanțelor întreprinderilor publice va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecție, va veghea ca indicatorii de performanță să fie stabiliți corect și să fie respectați. Va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor. Un management eficient va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiți îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari”, a punctat Ilie Bolojan.
Proiectul de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome
„Guvernul României își angajează răspunderea în fața Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară - Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe, cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicații. Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns, de-a lungul anilor, să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară. Acest proiect de lege pune ordine și introduce reguli clare. Prin această lege se propune o restructurare a autorităților autonome, ASF, ANRE și ANCOM, astfel: în primul rând, o propunere de reducere de personal. Se va reduce cu 10% numărul posturilor de specialitate și cu 30% cel al posturilor de suport. Este anormal să avem un aparat administrativ supradimensionat în comparație cu cel de specialitate.
În al doilea rând, se propune restructurarea organigramelor. Noile structuri trebuie să respecte reguli clare, compartimente care nu pot depăși 20% din totalul posturilor, nu mai pot fi create funcții fără corespondent în clasificarea ocupațiilor din România și se vor elimina suprapunerile de atribuții.
În al treilea rând, nivelul remunerațiilor. Reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și indemnizația conducerii. Dacă le cerem cetățenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menținem în paralel conduceri care câștigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului.
De asemenea, limităm bonusurile pe care și le pot acorda conducerile. Maxim de două ori indemnizația brută lunară pentru funcția de ministru. Pentru următorii ani, aceste bonusuri vor rămâne suspendate. Era nevoie de aceste măsuri pentru a nu mai repeta situația în care conducerea își dădea singură prime, fără limite, chiar și în perioade în care companiile din piețele pe care le supravegheau dădeau faliment, cu urmări majore asupra consumatorilor.
Nu în ultimul rând, introducem transparența. Legea prevede obligația ca organigramele și nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor. Este un gest de respect față de români și un exercițiu de responsabilitate. Aceste măsuri întăresc autoritățile de reglementare și control. Ele nu trebuie să fie percepute doar ca locuri unde se recompensează clientela sau unde se perpetuează privilegii. Trebuie să fie exemple de profesionalism, eficiență și integritate”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice
„Unul dintre obiectivele pe care le-am anunțat la preluarea mandatului a fost acela de a pune ordine în finanțele țării noastre. Deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și al legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite.
Angajăm azi răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecţi sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp.
Introducem măsuri de disciplină financiară și prevenirea abuzurilor. Firmele care nu au cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive. Firmele nou înființate vor fi obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile. Toți comercianții vor fi obligați să accepte și plata cu cardul.
Am actualizat impozitul pe proprietate în acord cu un angajament al României din PNRR. Actuala formă este un mecanism de tranziție spre impozitarea la valoarea de piață. Impozitul pe proprietate va crește, iar autoritățile locale vor avea mai mulți bani pentru investiții fără a apela la bugetul central. Trebuie să fim corecţi cu românii.
Există un pachet important de proiecte din 'Angel Saligny', din PNRR, care, în multe localități din România, au schimbat fața comunelor și orașelor. Pentru a continua aceste investiții pentru că nu mai există resurse de la bugetul central să fie continuate în același ritm, este nevoie de aceste încasări suplimentare în bugetele autorităților locale, pentru a le asigura în continuare cofinanțarea.
Doamnelor și domnilor, introducem noi reguli de integritate pentru inspectorii ANAF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și în controale vor purta bodycam-uri. Pentru prima dată, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă electronică.
Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii. Pentru cheltuielile prin care companiile multinaţionale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță, stabilim un plafon de 1% din total, peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile. Scopul este monitorizarea cheltuielilor sensibile și oprirea transferului de profit neimpozitat. Cele câteva miliarde care vor fi încasate în plus la buget, vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități. Toate aceste măsuri de reformă fiscală ne vor ajuta să punem ordine în finanțe, să avem reguli mai corecte și mai echitabile”, a completat șeful Executivului.
Reforma administrației locale a fost amânată întrucât partidele din coaliție nu au ajuns la un consens pe acest subiect.
Ce efecte va avea setul de măsuri propus de Guvern, la Ploiești. Polițeanu: Două proiecte prin PNRR blocate definitiv, alte patru - suspendate, fără perspective. Câți oameni trebuie concediați de Primărie
