Primăria Ploieşti a depus, în ultimele zile din 2018, mai multe cereri de finanţare pentru proiecte europene ample, care vizează, printre altele, construirea unei noi şosele între Gara de Vest şi Gara de Sud, lărgirea străzii Cantacuzino la ieşirea de la Podul Înalt, refacerea ieşirii spre Bucov, cu tot cu „giratoriul ruşinii” şi podul de la Obor, construirea a patru noi grădiniţe sau modernizarea unor cartiere periferice.
Dintre proiectele depuse pe ultima sută de metri, nouă fac parte din lista prioritară, iar alte patru se regăsesc în aşa-zisa listă de rezerve, având şanse să primească finanţare doar în momentul în care se realizează economii la licitaţiile celorlalte lucrări sau dacă se va întâmpla să fie suplimentată suma totală pusă la dispoziţia Ploieştiului. Anunţul a fost făcut de către viceprimarul Cristian Ganea, care le-a mulţumit colegilor din instituţie care au lucrat la toate aceste proiecte şi n-a ratat ocazia, pe final, să-l atace pe primarul Adrian Dobre, pe care-l acuzase şi cu alte ocazii că „se împăunează” cu munca unei echipe întregi. Dincolo de disputele politice şi de dezbaterile despre cine îşi poate asuma succesele sau eşecurile unei administraţii locale, depunerea proiectelor europene pe axa dedicată mobilităţii urbane durabile creează premisele ca Ploieştiul să atragă, în următoarele luni, o finanţare nerambursabilă colosală, undeva la mai bine de 80 de milioane de euro, asta numai pentru proiecte de infrastructură, excluzându-le pe cele pentru achiziţia de autobuze electrice, tramvaie şi troleibuze, pentru care licitaţiile se vor ţine la Ministerul Dezvoltării.
„Regenerare urbană”
Două dintre cele 13 proiecte depuse în ultimele zile din 2018 propun „regenerarea urbană” a unor zone defavorizate, vizând cartierele Râfov şi Pictor Rosenthal. Conceptul de regenerare a zonelor marginalizate are o axă de finanţare special dedicată în actuala sesune de la UE, iar reprezentanţii Primăriei Ploieşti speră să realizeze investiţii de peste 45 de milioane de lei, echivalentul a aproape 10 milioane de euro, din care contribuţia proprie a beneficiarului abia depăşeşte un milion de lei.
Pentru cartierul Râfov, studiul de fezabilitate indică o valoare cu tot cu TVA estimată la 22,77 milioane de lei, cu o cofinanţare proprie pentru cheltuielile eligibile de 551.000 de lei. Studiul de fezabilitate vorbeşte, printre altele, despre construirea unui centru multifuncţional cu o amprentă de 626 de metri pătraţi, amenajarea unui loc de joacă, lucrări la reţelele subterane şi reţele electrice şi modernizarea mai multor străzi şi alei. Studiul cuprinde străzile Corlăteşti, Uzinei, Atelierului, Târgului, Traian Săvulescu, Pieţii, Râfov, Trenului, Lanului, Islazului şi Ogorului.
În Pictor Rosenthal, proiectul are o valoare similară, de aproape 22,7 milioane de lei, şi o contribuţie proprie la cheltuielile eligibile estimată la aproape 554.000 de lei. Aici, studiul de fezabilitate aprobat de Consiliul Local propune amenajarea unui loc de joacă, introducerea reţelelor de utilităţi şi refacerea platformelor rutiere. Documentul include străzile Ţesătorilor, Spicului, Inului, Mugurilor, Toporaşi, Chilia, Mălinului, Pictor Rosenthal, Puţul cu apă rece, Calabreaza, Ulmului, Ruginoasa, Freamătului, Steluţelor, Stupilor, Voila, Boian, Albişor, Berceni şi Româneşti şi intrările Pârâului, Cătunu şi Moara Nouă.
Şosele şi parcări
Cel mai costisitor obiectiv de investiţii din lista proiectelor de mobilitate urbană depuse în 2018 de Primăria Ploieşti vizează realizarea unei noi şosele între Gara de Sud şi Gara de Vest şi reconfigurarea rutieră a zonelor din faţa celor două gări. „Spart” în două etape, obiectivul ajunge la o valoare totală de aproape 130 de milioane de lei şi ar presupune o contribuţie proprie a municipalităţii de circa 12 milioane.
Un alt proiect important propune construirea unui aşa-zis terminal multimodal lângă Spitalul Judeţean. Obiectivul de investiţii, pentru care instituţia speră să obţină fonduri europene, are o valoare de aproape 10 milioane de euro şi propune mai mult decât o simplă autogară, incluzând şi un sistem de management al transportului, e-ticketing, modernizarea unor staţii TCE, dar şi decontarea unor sisteme de tarifare instalate pe autobuzele deja achiziţionate de municipalitate.
Al doilea terminal multimodal e propus în zona Podul Înalt, pe o parte din terenul ocupat acum de depoul de troleibuze. De fapt, acestea reprezintă doar o mică parte dintr-un mai amplu proiect, de 62 de milioane, pentru modernizarea zonei, care mai vizează refacerea străzii Gheorghe Grigore Cantacuzino, începând de la intersecţia cu Şoseaua Vestului şi până la limita localităţii, plus lărgirea la patru benzi inclusiv sub pasajul de cale ferată care dă numele zonei.
20 de milioane de euro pentru depouri
După proiectele pentru aşa-zisele terminale multimodale şi după parteneriatele cu Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Mediului pentru înnoirea parcului auto, Primăria Ploieşti propune şi două ambiţioase proiecte europene pentru modernizarea depourilor. Ambiţioase cel puţin ca sume, cele două obiective de investiţii, depuse în decembrie, depăşesc 90 de milioane de lei şi se referă la modernizarea şi dotarea halelor existente, plus realizarea unei noi clădiri administrative, a unei clădiri pentru repararea autobuzelor electrice şi a unui post de alimentare pentru această categorie de vehicule, care urmează să apară în premieră în flota TCE.
Ambele proiecte au fost aprobate luna trecută de Consiliul Local Ploieşti şi sunt propuse pentru atragerea de fonduri europene în cadrul Axei prioritare 4. Primul proiect vizează depoul de tramvaie situat în nordul Ploieştiului, în spatele curţii TCE, cu acces din autogara situată la intersecţia Şoselei Nordului cu strada Găgeni. Obiectivul de investiţii are o valoare estimată la nu mai puţin de 47,2 milioane de lei, cu tot cu TVA. Din această sumă, circa 31,2 milioane sunt rezervate efectiv pentru lucrări de construcţii şi montaj, iar Primăria Ploieşti estimează că va avea de acoperit o cotă proprie de puţin peste un milion de lei din valoarea cheltuielilor eligibile. Studiul de fezabilitate aprobat recent de autorităţi arată că toate clădirile de aici, deşi din punct de vedere structural nu au probleme majore, au nevoie de reparaţii şi mai ales de dotări moderne, arătând şi că în ultimii ani au fost vizate doar de câteva lucrări punctuale de reparaţii. Proiectul propune şi două construcţii noi, o hală de depozitare şi un spaţiu pentru o centrală termică aferentă staţiei de spălare-vopsire, pe lângă lucrările pentru modernizarea platformelor rutiere şi ale împrejmuirilor.
Al doilea proiect de acest gen este propus pentru zona Podul Înalt, acolo unde se află depoul pentru troleibuze. Pe o parte din terenul de aici autorităţile anunţau mai demult că doresc să realizeze tot un terminal multimodal, urmând ca restul terenului să fie inclus în acest proiect de modernizare a depoului, care mai include şi realizarea unei staţii de încărcare pentru autobuzele electrice propuse pentru a fi cumpărate de municipalitate. Obiectivul de investiţii are o denumire extrem de lungă - „Reabilitare bază materială transport auto-autobază troleibuze şi autobuze: construire clădire cu funcţiune administrativă, centrală termică, gospodădire de apă, magazie, post alimentare autobuze electrice, clădire pentru parcarea şi încărcarea autobuzelor electrice, parcare acoperită pentru trolee noi; reabilitare, recompartimentare, modernizare, refacere acoperiş C6 - spălătorie şi vopsitorie şi C7 - hală întreţinere” - şi o valoare pe măsură, 44.219.201 lei, cu TVA inclus, din care construcţii şi montaj 34,3 milioane, iar cota proprie la cheltuielile eligibile e estimată la puţin peste 976.000 de lei.
În precedenta sesiune de finanţare de la UE, Primăria Ploieşti a reuşit să modernizeze calea de rulare a tramvaielor, rămânând cu infrastructura rutieră nouă, dar cu vehiculele propriu-zise şi depoul vechi şi în mare măsură depăşite. În actuala sesiune, autorităţile propun, prin acest proiect, modernizarea depoului de tramvaie şi, separat, au un parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, care va achiziţiona la nivel centralizat mijloace de transport în comun. Acelaşi parteneriat e valabil şi pentru alte categorii de vehicule, în total administraţia ploieşteană aşteptând 20 de tramvaie din fonduri europene, 9 autobuze electrice şi 20 de troleibuze, care se adaugă la alte 11 autobuze electrice dorite printr-un parteneriat cu Ministerul Mediului.
Podul de la Obor şi „giratoriul ruşinii”
Pe listă apare şi refacerea ieşirii din municipiu spre Bucov şi, mai departe, spre Buzău. Autorităţile locale estimează că proiectul de modernizarea străzii Ştrandului, care include şi refacerea aşa-zisului giratoriu al ruşinii de la Centura de Est, consolidarea şi lărgirea podului de la Obor, realizarea de piste de biciclete şi amenajarea unei staţii de transport public, va ajunge la un impresionant cost de aproape 60 de milioane de lei, echivalentul a aproape 13 milioane de euro. Obiectivul pentru modernizarea străzii Ştrandului, pornind din giratoriul de la AFI şi până în Centura de Est a oraşului, are o valoare totală estimată la 59,86 milioane de lei cu tot cu TVA, din care lucrările efective ar urma să coste circa 49 de milioane, restul reprezentând servicii şi cheltuieli conexe. Contribuţia proprie a Primăriei Ploieşti la cheltuielile eligibile a fost aprobată la 1,45 milioane de lei. O mare parte din suma totală se va duce pe refacerea podului din zona Oborului, după ce expertiza tehnică pe care municipalitatea a comandat-o a arătat că pasajul rutier a ajuns într-o avansată stare de degradare, cu grave probleme structurale şi elemente de structură puternic degradate şi afectate de infiltraţii şi rugină. Concluziile sunt că podul de pe strada Ştrandului, pe unde trec zilnic mii de maşini, are nevoie de lucrări de reabilitare şi înlocuire a unor elemente. Mai precis, expertiza arată că structura de rezistenţă are grave probleme, admiţând că este posibil să mai fie descoperite probleme şi pe măsură ce se vor face lucrări de decopertare şi se va ajunge la placa de suprabetonare. Printre neregulile semnalate, trecând peste crăpături superficiale, pete de rugină sau vegetaţie crescută pe suprastructură, se numără faptul că antretoazele care încadrează rosturile de dilataţie sunt puternic degradate în special din cauza infiltraţiilor, la fel şi armătura şi betonul penelor de racordare dintre tablierul pe grinzi şi tablierele cu fâşii cu goluri, betonul este friabil şi are zone de exfoliere, se observă coroziuni ale armăturii, există crăpături longitudinale în stâlpii pilelor, iar riglele au armătura corodată şi crăpături pe direcţia armăturii.
Expertiza propune şi mai multe variante pentru refacerea podului, care includ consolidarea grinzilor longitudinale, refacerea antretoazelor, consolidarea zidurilor de gradă şi demolarea betonului degradat din stâlpii pilelor cu fisuri şi consolidarea zonelor degradate, prin cămăşuire cu beton armat ancorat în structura existentă.
Tot în decembrie, autorităţile ploieştene au aprobat şi contractarea unui împrumut bancar, în valoare de 34 de milioane de lei, din care Primăria să achite contribuţiile proprii care îi vor reveni pentru cofinanţarea proiectelor europene propuse, lista incluzând atât elementele de transport public şi infrastructură rutieră, cât şi mai multe obiective privind reabilitarea termică a unor blocuri de locuit şi clădiri publice.
4 grădiniţe noi
Tot din fonduri europene, Primăria Ploieşti vrea să construiască patru grădiniţe, în cartiere unde cererea de locuri era foarte mare. Astfel, conform documentaţiei aprobate în decembrie 2018, autorităţile solicită finanţare pentru realizarea noilor grădiniţe pe strada Poştei (cu o valoare a proiectului estimată la 6,2 milioane de lei), Bulevardul Petrolului, lângă Liceul „1 Mai” (12,8 milioane), Aleea Strunga, în 9 Mai, în curtea Şcolii „I.A. Bassarabescu” (12,9 milioane) şi strada Trestioarei, în cartierul Mitică Apostol (3,2 milioane). Autorităţile locale au mai solicitat fonduri europene şi pentru modernizarea liceelor industriale „1 Mai” şi „Sf. Andrei”.
