APĂ CALDĂ PLOIEŞTI | A mai rămas puţin peste o săptămână până la data la care Veolia Energie a anunţat că renunţă la contractul de termoficare, noua licitaţie nu e gata, iar autorităţile locale şi cele judeţene încă n-au stabilit o soluţie care să garanteze că vom avea căldură şi apă caldă după 1 aprilie. „Telegrama” vă prezintă o analiză amănunţită a acestui subiect.
Subiectul principal al săptămânii trecute în administraţia ploieşteană, cel care probabil va domina şi zilele care vin, ţine de asigurarea încălzirii şi apei calde după data de 1 aprilie. Îngrijorarea vine după ce operartorul sistemului centralizat, Veolia Energie, a trimis, încă din toamnă, o notificare de reziliere, reclamând pierderi şi obligaţii neonorate de autorităţi şi anunţând că mai lucrează doar până pe 31 martie, cât să depăşească sezonul rece.
APĂ CALDĂ PLOIEŞTI | Istoria unui dezastru amânat
Înainte să discutăm despre un eventual dezastru şi despre potenţialele soluţii de a-l evita, ar trebui să facem un scurt istoric, mai ales că asta ne arată foarte clar şi cum de s-a ajuns în această situaţie limită. Contractul de delegare a sistemului centralizat de producere şi transport a agentului termic şi apei calde a fost semnat în 2004, între Consiliul Judeţean, în calitate de proprietar al centralei termice de la Brazi şi a reţelei primare de transport, Primăria Ploieşti, proprietarul sistemului de distribuţie, şi Dalkia Termo Prahova, transformată ulterior în Veolia Energie. Contractul se apropia de expirare în 2019 şi, după o serie de negocieri care s-au tărăgănat peste măsură şi dezbateri, plus nişte contre politice dintre primarul Dobre şi majoritatea PSD-ALDE de atunci, a ajuns să fie prelungit, pe ultima sută de metri, pe trei ani. Dacă e să căutăm greşeli, aici ar fi prima! Într-o lume ideală, o administraţie locală eficientă n-ar fi trebuit să lase un contract să ajungă aproape de expirare, fără să aibă o licitaţie pregătită. Greşeala a fost perpetuată şi după prelungire, când, în loc să lucreze la un viitor caiet de sarcini, oamenii din Primărie şi CJ au răsuflat uşuraţi, probabil au bifat subiectul ca rezolvat, iar multă vreme nu s-a mai auzit nimic de el. Abia anul trecut, noua conducere a Primăriei Ploieşti, instalată în noiembrie 2020, a început să tragă semnale de alarmă, solicitându-i Consiliului Judeţean să înceapă, apoi să grăbească procedurile, avertizând că domeniul este unul extrem de complex, la fel şi caietul de sarcini aferent noii licitaţii, şi că rămânea tot mai puţin timp pentru desemnarea viitorului operator.
APĂ CALDĂ PLOIEŞTI | Ce spune Veolia Energie
Contractul a fost prelungit în 2019, până pe 15 mai 2022. Între timp, a mai apărut o problemă. Pe 26 octombrie 2021, Veolia Energie a trimis o notificare de reziliere, anunţând că renunţă, cum vă spuneam mai devreme, de la 31 martie. Adică „fereastra” pentru finalizarea licitaţiei, oricum la limită, tocmai a mai pierdut o lună şi jumătate. Reluăm mai târziu subiectul legat de licitaţie. Până atunci, ne concentrăm pe o altă piesă crucială în acest puzzle, cea care ţine de motivele Veolia Energie de a pleca. În notificarea transmisă, conducerea companiei a reclamat că autorităţile locale şi judeţene nu şi-au respectat obligaţiile contractuale. Veolia susţine că acestea aveau anumite obligaţii financiare, pe care nu le-au onorat, dar şi că operatorul a efectuat investiţii în sistem în plus faţă de cele la care era obligat şi care ar trebui cumva să-i fie returnate. S-a reproşat şi că solicitările de ajustare a tarifului nu au fost rezolvate de administraţia ploieşteană în termenul convenit.
Totodată, în luările de poziţie pe care le-au avut în ultimii doi sau trei ani, reprezentanţii companiei au reclamat constant că înregistrează pierderi, în primul rând din cauza vechimii şi stării sistemului, mai ales a reţelei primare. Dacă am fi cârcotaşi, ne-am putea întreba cum şi unde s-au făcut toate acele investiţii făcute de-a lungul anilor de către operator, că tot susţine că a investit chiar mai mult decât era obligat.
Ca să nu lase oraşul fără apă caldă după 1 aprilie, Consiliul Judeţean Prahova şi Consiliul Local Ploieşti somează operatorul să asigure continuitatea, până la finalizarea licitaţiei, dar nu mai mult de 90 de zile, invocând o clauză din legea serviciilor publice. Nimeni nu contestă acea clauză, însă există neînţelegeri legate de termenul de la care ea se calculează.
Operatorul consideră că ea ar trebui calculată de la 26 octombrie, când a trimis notificarea de reziliere, ceea ce ar însemna, implicit, că deja a asigurat perioada de continuitate şi că n-ar mai avea nicio obligaţie ulterioară. De cealaltă parte, juriştii din CJ Prahova susţin că termenul de referinţă e 31 martie, când se încheie efectiv contractul. Drept urmare, într-o şedinţă comună desfăşurată miercuri, Consiliul Judeţean şi, la câteva minute distanţă, Consiliul Local au aprobat hotărâri prin care îi solicită operatorului să respecte respectiva prevedere legislativă şi să asigure continuitatea serviciului public.
APĂ CALDĂ PLOIEŞTI | Varianta propusă de primar
Primarul municipiului Ploieşti, Andrei Volosevici, susţine că varianta aleasă de cele două consilii nu va duce nicăieri, în condiţiile în care, înainte de vot, consilierii primiseră o notificarea oficială prin care Veolia îşi manifesta refuzul. Primarul insită pe o variantă propusă de el, de încheiere a unui acord de prelungire a continuităţii, care fusese deja negociat cu Veolia şi Consiliul Judeţean.
Andrei Volosevici a organizat joi o conferinţă de presă, în care a prezentat avantajele şi dezavantajele celor două variante. „Ieri (n.r. la şedinţa de miercuri) am asistat la un spectacol care mi s-a părut jenant. N-aş vrea să duc toată această discuţie către lumea politică. Din punctul meu de vedere, cele două hotărâri n-au niciun fel de logică. Cei care au votat vor fi nevoiţi, mai devreme sau mai târziu, să explice o anumită situaţie care sper să nu se întâmple de la 1 aprilie. Nici măcar nu mă duc pe ideea dacă avem noi dreptate - adică acele 90 de zile curg după data de 31 martie - sau nu avem dreptate, cert este că în mapa şi la cunoştinţa consilierilor judeţeni şi a celor locali era foarte clar răspunsul dat deja de Veolia Energie, şi anume că în niciun caz nu vor achiesa şi nu vor merge către această modalitate de lucru. Marea dezbatere este în ce măsură contractual s-a reziliat pe 26 octombrie, prin trimiterea notificării atât către CJ cât şi către CL, sau pe data de 31 martie. Dar ceea ce m-a deranjat profund este că toţi ştiau că după adoptarea en fanfare, cu forţă politică, a acestei hotărâri, nu ajungem nicăieri. Pentru că noi vom solicita ca Veolia Energie să-şi manifeste - spunem noi - obligaţia legală, şi să asigure continuitatea 90 de zile începând cu data de 31 martie, în contextual în care la mapă deja se trimisese hârtie cu punct de vedere că niciodată nu vor face lucrul ăsta”, a declarat Andrei Volosevici, primarul municipiului Ploieşti, care a afirmat că votul a fost „doar un gest de forţă, care n-are niciun efect” în sensul asigurării confortului ploieştenilor.
Andrei Volosevici a spus că, în viziunea sa, soluţia ar fi aprobarea acordului propus anterior şi discutat cu reprezentanţii Consiliului Judeţean şi ai operatorului: „S-a discutat un proiect de hotărâre cu o propunere de acord cu Veolia Energie, care a fost prorogat. Au fost mai multe runde de negocieri. Mi se pare ireal cum, din raţionamente politice, lucrurile se schimbă de seara până dimineaţa. Luni am avut o întâlnire între cele trei părţi, eu şi viceprimarul Nicodim, preşedintele Consiliului Judeţean şi cei doi vicepreşedinţi, reprezentanţii Veolia, făcusem o anumită schemă vizavi de cum ar trebui să arate acordul, s-a renegociat, în sensul ca anumite sume să fie scoase”.
APĂ CALDĂ PLOIEŞTI | Despăgubiri de milioane
„Către Veolia Energie avem anumite sume: tot ce înseamnă partea de subvenţie în sezonul de iarnă 2021-2022; ratrapajul, care e obligatoriu conform legii, ce poate să fie 90 sau 99 de milioane de lei, plus-minus 10%, raportat la ceea ce înseamnă evidenţa care se calculează şi este avizată de forurile centrale; şi investiţii de 9,6 milioane de euro considerate peste investiţiile obligatorii în conformitate cu prevederile contractului şi 24 de milioane de lei, contravaloarea certificatelor CO2, aşa cum sunt ele denumite. S-a pornit de la toate aceste lucruri. Evident, într-o negociere prima discuţie este legată de furnizarea agentului termic şi a doua este varianta de lucru vizavi de aceste sume. S-au făcut demersurile necesare, Veolia şi-a făcut procedurile interne şi ne-a venit o hârtie prin care acceptă ca sumele respective, în cazul în care se încheie acordul, respectiv 9,6 milioane de euro şi 24 de milioane de lei, să fie şterse. Adică aproximativ 15 milioane de euro. Repet, asta în contextul în care se încheia acordul. Acesta era pe 45 de zile”, a detaliat primarul Ploieştiului.
Primarul a prezentat şi o schiţă cu avantaje şi dezavantaje, insistând că acordul propus de el ar duce atât la garanţia că Ploieştiul nu va rămâne fără apă caldă şi căldură după 1 aprilie, dar şi la scutirea unor cheltuieli de aproape 72 de milioane de lei invocate de Veolia Energie. Referitor la suma de aproape 99 de milioane de lei inclusă în acel acord, Andrei Volosevici spune că, indiferent de formula aleasă, aceasta tot va trebui suportată din bugetul local, singura variabilă fiind pe lunile aprilie şi mai. Explicaţia, în acest caz, este că acele sume ţin de activitateacurentă, ele reprezentând plata unor diferenţe de costuri la gaze, pentru perioada scursă din noiembrie 2021 şi până în prezent, pe care operatorul are dreptul să le solicite conform contractului. „În cazul în care se semna acordul, operatorul renunţa să mai solicite acele sume. Practic, 15 milioane de euro nu mai existau, nici în obligaţia Primăriei nici în cea a Consiliului Judeţean. Eu cred că este un avantaj. Aici (n.r. în varianta agreată de CJ şi CL), ele există, după părerea mea se va merge în instanţă, foarte rapid se vor câştiga, iar pericolul este că, odată câştigate, vor fi şi executat silit. Şi atunci s-ar putea să ne trezim, poate în maxim un an, cu conturile blocate, atât al Consiliului Judeţean cât şi al Primăriei. Aceste cheltuieli sunt asumate prin Actul adiţional nr. 4 din mai 2019, nu le-am inventat noi. Alte avantaje, în urma negocierii, tot ce înseamnă plăţile datorate prin factura la subvenţie şi ratrapaj se plăteau în 30 de rate, începând din iulie 2022. Şi cel mai important avantaj, fără discuţie, este că din 1 aprilie 2022 o să avem căldură şi apă caldă. În cealaltă variantă nu e nicio şansă şi îmi asum public ce spun”, a mai afirmat Andrei Volosevici.
„Încă sper să se trezească cineva şi să înţeleagă că spectacolul politic nu va rezolva problema”, a adăugat primarul, insistând că varianta propusă de el ar debloca situaţia.
APĂ CALDĂ PLOIEŞTI | Varianta Consiliului Judeţean
„Telegrama” a solicitat un punct de vedere şi Consiliului Judeţean Prahova, iar răspunsul primit a fost că juriştii din aparatul de specialitate n-au agreat ideea în sine de acord, considerând că efectul înţelegerii ar fi fost, în esenţă, de prelungire a unui contract de servicii, iar asta nu s-ar putea face printr-un „acord”, ci prin act adiţional, contract încredinţat direct sau prin varianta clauzei de asigurare a continuităţii. Nu este singurul aspect unde municipalitatea şi autorităţile judeţene se contrazic. Andrei Volosevici susţine că, prin actul adiţional din 2019 prin care a fost prelungit contractul, atât Primăria cât şi Consiliul Judeţean şi-au asumat nişte obligaţii financiare, adică fix acele plăţi invocate de Veolia. Acum, conducerea CJ nu le recunoaşte, spunând că hotărârea de consiliu din 2019 l-a împuternicit pe preşedintele de atunci, Bogdan Toader, să semneze actul adiţional, fără ca acesta să fi fost anexat.
Vicepreşeditele CJ Prahova, Dumitru Tudone, a oferit mai multe amănunte, joi, despre poziţia oficială a instituţiei: „Punctul de vedere al Consiliului Judeţean s-a văzut în şedinţă. Aparatul de specialitate consideră că aplicarea articolului 33, alineatul 3 din Legea 51/2006 e operabilă. Nu pot să contest ce spune Veolia, e un punct de vedere al lor pe care l-au trimis, noi le-am comunicat astăzi hotărârea de Consiliu Judeţean cu privire la solicitarea de asigurare a perioadei de continuitate a serviciului, până la finalizarea licitaţiei, dar nu mai mult de 90 de zile. Din punctul nostru de vedere, ei sunt obligaţi să asigure această continuitate, aşa spune în lege”. Întrebat ce s-ar putea întâmpla dacă operatorul îşi va menţine decizia şi va refuza să răspundă favorabil solicitării, vicepreşedintele Consiliului Judeţean a răspuns că „va răspunde fiecare în dreptul lui de neîndeplinirea unui text de lege”.
„Există o posibilitate de de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ, dar nu se face de pe o zi pe alta. Într-adevăr, procedura este mai scurtă (n.r. decât în cazul unei licitaţii). Dar, totuşi, noi luăm în calcul varianta ca Veolia să rămână şi după 31 martie. Din moment ce ar fi fost de acord cu semnarea acelui acord, cum era dispusă să stea în acele condiţii ar trebui să stea şi acum”, a mai răspuns vicepreşedintele Dumitru Tudone, întrebat dacă, în scenariul în care operatorul actual îşi va menţine decizia de a refuza, se ia în calcul o atribuire directă.
Reprezentantul Consiliului Judeţean a vorbit şi despre sumele invocate de Veolia Energie la final de contract, reprezentând, în linii mari, investiţii pe care operatorul susţine că le-a făcut în plus faţă de cele la care era obligat şi plata unor cheltuieli aferente autorităţilor publice. Despre aceste cheltuieli, estimate la 24 de milioane de lei şi 9,6 milioane de euro, se discută de ani buni. De altfel, ele au fost prinse şi în actul adiţional semnat în 2019, prin care a fost prelungit contractul cu Veolia Energie... Sau cel puţin aşa interpretează Primăria Ploieşti. „Din câte am înţeles, operatorul a anunţat că nu mai are nicio pretenţie la aceste sume, care reprezintă valoarea unor investiţii, în situaţia în care s-ar fi realizat de către Consiliul Judeţean reparaţia coşului de fum şi înlocuirea arzătoarelor de NOx. Nu putem să ne pronunţăm asupra acestor investiţii, nu ştim cât de corect sunt calculate aceste sume. Tot aparatul de specialitate ne-a spus că aceste sume nu au fost însuşite de către Consiliul Judeţean. Aparatul de specialitate nu ne-a adus la cunoştinţă vreo hotărâre în acest sens. În hotărârea din 2019 se aprobă prelungirea contractului, dar actul adiţional nu există. A mai fost o hotărâre, înainte de aceasta, prin care preşedintele era împuternicit să negocieze clauzele şi să le prezinte în faţa Consiliului Judeţean. Actul adiţional nu a fost anexat, hotărârea nu a avut nimic. Drept urmare, aparatul de specialitate a considerat că, în afară de prleungirea termenului, nu am avut atribuţii asumate”, a adăugat vicepreşedintele CJ.
Felul în care Consiliul Judeţean se poziţionează e criticat de primar, care i-a declarat „nuli” pe juriştii instituţiei, reclamând că nu poţi să interpretezi un act după cum îşi convine, alegând doar unele dintre clauze, şi întrebându-se în ce bază a putut operatorul să folosească în ultimii trei ani bunurile puse la dispoziţie de CJ, dacă instituţia nu recunoaşte actul adiţional de prelungire sau cel puţin părţi din el.
Când ar putea fi gata licitaţia
Rămâne în discuţie şi varianta unei încredinţări directe, pe perioadă determinată, presupunând că va fi găsit un operator dispus.
Pentru organizarea licitaţiei, Consiliul Judeţean şi Consiliul Local au înfiinţat o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, ADI Termo Prahova, în baza unui studiu care recomandase această variantă în locul celor de administrare în regie proprie sau de încredinţări distincte făcute de fiecare instituţie în parte. Asociaţia, care ar fi putut să ia fiinţă mult mai devreme, a lansat în ianuarie licitaţia pentru desemnarea noului operator. Săptămâna trecută a trecut termenul de depunere, iar vestea bună este că a existat o ofertă. O altă veste bună este că nu vor exista contestaţii. „Am deschis oferta, suntem la etapa de evaluare a ofertei tehnice şi a ofertei financiare. Avem şi o firmă de consultanţă care ne ajută la această evaluare”, ne-a declarat Horia Tiseanu, directorul ADI Termo. Dacă oferta va fi considerată conformă, ne-am putea aştepta ca semnarea contractului să aibă loc undeva în luna aprilie, posibil spre finalul lunii.
Urmăreşte pagina de Facebook „Telegrama” pentru ştiri şi analize de ultimă oră!
