Cu multe necunoscute legate de sistemul de termoficare învechit al municipiului Ploieşti, parte din el propus pentru modernizare din fonduri europene, autorităţile iau în calcul varianta unei staţii de cogenerare a agentului termic care să funcţioneze pe bază de deşeuri municipale. Problemele actualei reţele au fost scoase din nou în evidenţă cu ocazia avariei de amploare survenite pe 14 februarie.
Avaria majoră apărută duminică la sistemul de termoficare din Ploieşti, care a lăsat zonele Mihai Bravu, Democraţiei şi parte din centrul municipiului fără apă caldă şi căldură, readuce în actualitate discuţia despre vechimea reţelei şi viitorul acestui domeniu. Un proiect european pentru modernizarea unei bune părţi din reţeaua primară este depus, însă e greu de estimat când ar putea fi gata, mai ales că "fereastra" pentru lucrări la termoficare ţine doar câteva luni pe an. În paralel, cu vreo 15 luni rămase din prelungirea de contract, Primăria trebuie să se apuce de licitaţia pentru desemnarea viitorului operator, însă încă n-a primit centrala termică în proprietate de la Consiliul Judeţean, care mai are de lămurit lucruri legate de terenul aferent CET-ului şi de obligaţia de a înlocui mai multe arzătoare de aici. Până să expire contractul cu Veolia Energie s-ar putea să expire subvenţia, fiind cunoscut faptul că, în conformitate cu o directivă europeană, presupunând că nu apare vreo nouă amânare, autorităţile din România nu vor mai putea subvenţiona încălzirea prea multă vreme. În acest timp, conducerea Primăriei Ploieşti anunţă un nou proiect, uşor controversat, pentru un incinerator de deşeuri care, la capacitate maximă, ar putea asigura agentul termic pentru tot municipiul.
Am stat de vorbă cu primarul Andrei Volosevici despre starea sistemului de termoficare şi perspectivele sale. Primul subiect de discuţie a fost legat de avaria de duminică, primarul concluzionând că, raportată la amploarea problemei, intervenţia operatorului a fost rapidă. "Ieri a picat una dintre cele şase coloane mari, în două puncte. Ar fi fost probleme foarte mari dacă nu se intervenea, însă au reuşit să aibă o reacţie rapidă, au intervenit peste 30 de oameni, inclusiv de la Bucureşti. Dacă nu, se puteau depresuriza nişte pompe de la CET şi atunci rămânea fără căldură tot oraşul. Ceea ce nu s-a întâmplat. Pe lângă lucrările tehnice, în egală măsură complicată a fost încărcarea sistemului. Doar pe zona acelei magistrale, încărcarea înseamnă 4.000 de tone de apă la 100 de grade şi ţine o oră şi jumătate-aproape două", a declarat Andrei Volosevici.
Subvenţia, în pericol!
Un moment important pentru sistemele centralizate de încălzire din România ar putea veni în această primăvară, când, în teorie, urmează să fie eliminată posibilitatea autorităţilor locale de a acorda subvenţii pentru consumul populaţiei. Pentru consumatorii din Ploieşti, eliminarea ar însmna o scumpire cu aproximativ 46% a gigacaloriei. Primarul Andrei Volosevici a anunţat că a avut o discuţie pe această temă cu parlamentarii de Prahova, solicitându-le să insiste pentru o nouă amânare.
"Subvenţia, din informaţiile existente la acest moment, se elimină din luna mai. Am avut o discuţie cu parlamentarii de Prahova, solicitându-le să se mai prelungească acest termen cu un an. Guvernul urmează să aibă o discuţie, să vadă ce se poate face vizavi de obligaţia noastră asumată faţă de Uniunea Europeană, pentru că e vorba de transpunerea unei directive europene. Încercăm să vedem dacă se mai poate amâna cu un an. Dacă nu, din mai nu mai putem acorda subvenţie nicăieri în ţară. Nu va fi din mai problema, când e vorba doar despre consumul de apă caldă, ci de la iarnă se va simţi mai puternic", a mai declarat primarul Volosevici.
Pierderi pe reţeaua primară
Cu un sistem considerat foarte uzat, atât moral cât şi fizic, care n-a avut parte de investiţiile necesare, s-a ajuns la pierderi extrem de mari. Practic, pe anumite tronsoane pierderile depăşesc o treime, iar reprezentanţii operatorului au spus în mai multe rânduri că problemele cele mai mari sunt pe reţeaua primară, aflată în proprietatea Consiliului Judeţean Prahova, alături de centrala termică de la Brazi. Până la o eventuală predare către Primăria Ploieşti, cele două instituţii sunt partenere într-un proiect european depus la finalul anului trecut în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, având o valoare estimată la aproape 115 milioane de lei şi care prevede refacerea conductelor, tur-retur, pe un traseu de aproape 13 kilometri. Însă, cum proiectul e proaspăt depus, e greu de estimat când va primi finanţare, când va putea fi ţinută o licitaţie, când se presupune că vor începe lucrările şi mai ales când ar urma să fie gata, mai ales că o intervenţie la sistemul de termoficare presupune oprirea furnizării apei calde pentru o lungă perioadă.
"Reabilitarea reţelei termice se face doar în sezonul cald. Nu pot să vin să las un cartier întreg fără căldură. Asta înseamnă mai, iunie, iulie, august, septembrie maxim, hai să zicem şi octombrie. Nu e de joacă, pentru că ai o perioadă foarte scurtă pentru a implementa acest lucru. Ei trebuie să aibă totul pregătit, când e prima zi în care poţi să opreşti căldura ei să înceapă să lucreze", a mai precizat primarul.
Incinerator de deşeuri
În paralel, autorităţile ploieştene iau în calcul şi varianta unei unităţi de cogenerare a căldurii, a anunţat primarul. Proiectul presupune crearea unui incinerator de deşeuri. Din punct de vedere economic, ar fi un câştig dublu, nu mai plătim pentru depozitarea gunoiului şi nu mai plătim pentru materia primă la încălzire, rămâne de văzut dacă şi din punct de vedere al protecţiei mediului proiectul e de viitor. Nu e exclusă nici varianta aşa-ziselor microcentrale de cartier, însă şi aici sunt nişte discuţii, unele despre cât ar polua acestea, altele despre cine ar urma să le gestioneze.
"Singura soluţie care ar putea fi aplicată în următorii trei-cinci ani este un incinerator care să utilizeze ca materie primă gunoiul şi să cogenereze căldură. Iar atunci, materia primă fiind dată tot de noi, nu mai plătim nici pentru depozitarea gunoiului. Acesta ar putea asigura necesarul pentru tot municipiul. Avem în plan o investiţie de acest gen, e discutată. O altă variantă de lucru este cea legată de minicentrale de cartiere", a mai declarat Andrei Volosevici.
Ideea de găsire a unei surse de cogenerare e analizată de câţiva ani de factorii de decizie din Primăria Ploieşti, indiferent cine a asigurat conducerea. În mandatul trecut, autorităţile au luat în calcul varianta unei colaborări cu Rafinăria Petrotel-Lukoil, cu estimarea că procesul tehnologic de aici ar putea fi luat în calcul ca sursă pentru sistemul de termie, însă ar putea acoperi necesarul doar pentru cartierul Mihai Bravu. Apoi atenţia s-a mutat spre incinerarea de deşeuri, de altfel o delegaţie a Primăriei efectuând în primăvara lui 2018 o vizită de lucru în Norvegia, pentru a vedea cum e gestionată acolo problema.
