DOCUMENT | Care sunt sursele de poluare din Ploieşti, conform studiului comandat de Primărie

DOCUMENT | Care sunt sursele de poluare din Ploieşti, conform studiului comandat de Primărie
Previous Next

Studiul cu privire la calitatea aerului din municipiul Ploieşti şi comuna Brazi, comandat în urmă cu mai bine de trei ani de autorităţi, a fost finalizat şi, printre altele, lămureşte o dată şi pentru totdeauna celebra dezbatere despre sursele de poluare şi ponderea pe care o au poluarea industrială şi cea generată de traficul rutier. Răspunsul, probabil previzibil pentru mulţi, e că industria este de departe cea mai mare sursă de poluare în Ploieşti şi Brazi, în cazul unor indicatori având valori şi de peste 10 ori mai mari decât cele generate de trafic sau încălzire. Mai departe, studiul vorbeşte şi despre efectele acestor depăşiri asupra sănătăţii populaţiei.

Pe baza studiului privind calitatea aerului a fost realizat şi un plan integrat, care analizează situaţia din cele două localităţi şi vine şi cu soluţii. În cele aproape 400 de pagini, consultanţii vorbesc despre depăşirile limitelor legale privind emisiile nocive şi despre efectele asupra sănătăţii. Documentul cuprinde şi un studiu cu privire la vânt şi dispersie, în condiţiile în care, acum câţiva ani, una dintre scuzele pe care autorităţile de profil le invocau când spuneau că nu reuşeau să identifice poluatorii era că n-au un studiu pe această temă. Ei, acum îl au, iar atât studiul cât şi planul integrat sunt publice, pe site-ul Primăriei Ploieşti, urmând să fie dezbătute pe 20 ianuarie.

Concentrațiile modelate pe perioada de 1 oră pentru benzen au relevat valori maxime care depășesc sau sunt la nivelul Pragului superior de evaluare pentru sănatate în partea de nord a municipiului Ploiești (DN1A), Centura de Vest a municipiului Ploiești și la nord de Brazii de Sus (Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru Ploieşti şi Brazi)

"Au fost identificate categoriile de activitate care influențează calitatea aerului pentru aglomerarea Ploiești și zona Brazi, astfel:
-trafic rutier
-încalzire rezidențială, instituțională și prepararea hranei
-activități industriale
-alte activități (precum transportul feroviar de călători, creșterea animalelor în regim casnic, cultivarea plantelor).
Pentru evaluarea emisiilor din activități industriale, a fost utilizat inventarul național de emisii la nivelul anului 2017 cu datele prelucrate pentru un număr de 37 de operatori economici din Municipiul Ploiești, (din care 16 desfăşoară activităţi ce intră sub incidenţa Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale) și 9 operatori economici din Comuna Brazi (din care 6 desfăşoară activităţi ce intră sub incidenţa Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale și 3 desfășoară activități reglementate prin Ordinul nr. 1798 din 19 noiembrie 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu). Activităţile acestor operatori au acoperit în 2017 o gamă variată de sectoare de activități cu impact potenţial semnificativ asupra calităţii aerului: industria de rafinare țitei, producerea de -energie electrică și termică, industria lemnului şi a mobilei, industria mineralelor, industria metalurgică, industria construcţiilor de maşini, industria alimentară, industria tutunului, curăţare chimică, incinerare deșeuri periculoase și nepericuloase, tratare deșeuri, etc. Lista operatorilor economici a fost stabilită împreună cu A.P.M. Prahova.

Pentru poluantul NOx(NO2) au rezultat depășiri ale valorii limită pe 1 oră, stabilită prin Legea 104 din 2011, de 200 μg/m3 , pentru tot orașul Ploiești și comuna Brazi și o calitate medie a aerului pentru cele două areale. Valorea limită pe 1 an a fost de asemenea depășită în Ploiești (în zona industrială de NV, în zona Centura de Vest Ploiești, în vest, sud-vest și partea centrală a orașului), în zona Platformei Industriale Petrobrazi, Centrala Termoelectrică Brazi și în Negoiești (Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru Ploieşti şi Brazi)

În baza acestui inventar care a inclus sursele de poluare asociate activităților din municipiul Ploiești şi comuna Brazi s-a realizat evaluarea impactului asupra calităţii aerului prin modelare matematică. Modelarea dispersiei poluanţilor în atmosferă pentru emisiile de substanţe poluante generate de sursele de emisii de pe raza municipiului Ploiești şi comuna Brazi s-a realizat cu programul AERMOD VIEW, dezvoltat de firma Canadiană Lakes Environmental", se explică în planul integrat. 

Concentrațiile rezultate din modelare au relevat următoarele aspecte referitoare la calitatea aerului în anul 2017, cel în care a început elaborarea documentaţiei, în municipiul Ploiești și comuna Brazi:

"1) Pentru poluantul NOx(NO2) au rezultat depășiri ale valorii limită pe 1 oră, stabilită prin Legea 104 din 2011, de 200 μg/m3 , pentru tot orașul Ploiești și comuna Brazi și o calitate medie a aerului pentru cele două areale. Valorea limită pe 1 an a fost de asemenea depășită în Ploiești (în zona industrială de NV, în zona Centura de Vest Ploiești, în vest, sud-vest și partea centrală a orașului), în zona Platformei Industriale Petrobrazi, Centrala Termoelectrică Brazi și în Negoiești. 

2) Pulberile PM10 au înregistrat depășiri ale VL zilnice în zona industrială de NV Ploiești și în Brazii de Jos.

3) Concentrațiile de benzen rezultate din modelare nu au depășit VL stabilită pe 1 an, de 5 μg/m3. Deși nu este impusă o VL pentru perioada de 1 oră, s-a considerat util să se modeleze această concentrație. Concentrații modelate pe perioada de 1 oră au relevat valori maxime care depășesc sau sunt la nivelul Pragului superior de evaluare pentru sănatate în partea de nord a municipiului Ploiești (DN1A), Centura de Vest a municipiului Ploiești și la nord de Brazii de Sus.

4) Pentru dioxid de sulf, valorile maxime ale concentraţiilor medii orare și zilnice nu sunt depășite, zonele în care au rezultat concentrații maxime orare >200 μg/m3 au fost Platforma industrială Petrobrazi și Platforma industrială Petrotel Lukoil. Concentraţiile de SO2-cumulate pe 24 ore nu au depășit VL prevazută prin lege în Ploiești, Ploiești Sud, Ploiești NE, Brazii de Sus, Popești, Brazii de Jos, Stejaru.

5) Pentru CO nu au rezultat depășiri ale mediei zilnice în Ploiești și Comuna Brazi.

6) La metale grele As, Cd, Ni, Pb nu au rezultat depășiri ale valorilor țintă și valorii limită anuale; pentru Ni a rezultat o valoare de 14 ng/m3 în zona platformei Petrobazi.

7) Compușii organici volatili nemetanici (NMVOC) rezultă în principal din surse de suprafață din activități industriale și sunt precursori ai ozonului. Pentru ca impactul acestor poluanți să nu devină negativ pentru calitatea aerului înconjurător în zonele rezidențiale, este necesar ca pragul olfactiv pentru acești compuși să nu depășească limitele amplasamentului industrial", se mai arată în document.

"Conform Ordinului nr. 598/20.06.2018 privind aprobarea listelor cu unităţile administrativ teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, municipiul Ploiești și comuna Brazi se încadrează astfel:
- Municipiul Ploiești a fost încadrat în regimul de gestionare I pentru indicatorii de particule în suspensie (PM10), dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx) și benzen (C6H6), respectiv în regimul de gestionare II pentru dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), nichel (Ni), plumb (Pb), arsen (As) și cadmiu (Cd);
- comuna Brazi (PH) a fost încadrată în regimul de gestionare I pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx) și benzen (C6H6)", mai amintesc specialiştii.

Surse de poluare

"Emisiile totale de poluanți pe traficul intern agenți economici pentru municipiul Ploiești indică un nivel ridicat de poluanți, iar la nivelul anului 2017, s-au înregistrat depășiri ale valorilor limită zilnice la PM10, atât la stația PH1, PH5 – trafic, PH2 – Urban, cât și la PH3 – Rural. Prin proiectele deja demarate, se are în vedere o serie de măsuri pentru reducerea nivelului de emisii de poluanți rezultați din arderea de combustibili de la autovehicule", se arată la pagina 156 a Planului Integrat, cu referire la ponderea pe care o are traficul rutier în tot acest peisaj.

"Îmbrăcămintea stradală determină calitatea transportului rutier, dar și gradul de poluare. Porțiunile de drum asfaltate cu îmbrăcăminte ușoară și grea nu antrenează particulele în suspensie în aceeași manieră precum un drum neasfaltat, cu îmbrăcăminte de pământ și/sau de piatră. Conform datelor puse la dispoziție de R.A.S.P. s-a putut evalua situația îmbrăcăminții stradală a căilor de rulare, iar pentru aglomerarea Ploiești se prezintă astfel: 68,7 – asfalt; 22,6 – balast; 4,9 - beton; 2,4 - pavaj; 0,7% - pământ; 0,4% - asfalt + balast; 0,3% - asfalt + beton", mai arată autorii studiului, care amintesc şi de vechimea parcului auto de la firma de transport în comun a administraţiei ploieştene.

Trecem la poluarea industrială, unde planul menţionează că "emisiile generate de cele mai mari instalații industriale reprezintă o parte considerabilă din totalul emisiilor principalilor poluanți atmosferici și de asemenea, au alte impacturi importante asupra mediului inclusiv emisiile în apă și sol, cărora li se adaugă generarea de deșeuri și utilizarea prudentă a resurselor naturale, precum și utilizarea eficientă a apei și energiei".

Raportat la măsurătorile aferente anului 2017 şi modelările făcute la acel moment, documentul arată depăşiri masive privind emisiile de dioxid de azot, gaz toxic, considerat un proeminent poluant al aerului. De departe cea mai mare pondere provine din activităţile industriale, de vreo 13 ori mai mare decât valoarea care a rezultat în cazul traficului auto. Situaţii similare se regăsesc şi în cazul benzenului, dioxidului de sulf, pulberilor în suspensie sau compuşilor organici volatili, şi aici cea mai mare sursă de poluare fiind, de departe, industria. Singurul indicator unde traficul rutier e pe primul loc este monoxidul de carbon, unde nivelul emisiilor este mai mult de dublu faţă de cel rezultat din activităţile industriale.

 

Tot pe baza modelării, realizatorii studiului şi ai planului integrat au realizat şi un tabel aferent anului 2022, după ce se presupune că ar urma să fie aplicate unele dintre măsuri, astfel că se estimează scăderi ale emisiilor, cu toate că ponderile se menţin:

 

Soluţii propuse

Despre proiectele propuse pentru îmbunătăţirea lucrurilor merită să vorbim, pe larg, într-un alt articol. Ca o concluzie rapidă, am observat că, în ciuda acelei ponderi a surselor de poluare despre care vorbeam mai devreme, soluţiile sunt înclinate mai degrabă spre reducerea poluării rutiere şi a celei generate de sistemele de încălzire şi mai puţin spre partea industrială. Există o explicaţie evidentă, legată de atribuţii, în condiţiile în care pentru administraţiile locale, cele care au comandat această documentaţie, e mult mai uşor de realizat un proiect de reabilitare energetică sau de modernizare a infrastructurii rutiere, domenii unde au competenţe, decât să se ia la trântă cu agenţii economici din industriile generatoare de emisii, unde atribuţiile relevante le revin autorităţilor de mediu.

Într-un limbaj mai academic, iată cum văd experţii lucrurile, cu menţiunea că vom analiza în detaliu cu altă ocazie proiectele propuse: "Pentru realizarea obiectivelor Planului Integrat de Calitate a Aerului, în scenariul de proiecție pentru anul 2022 se propun măsuri/proiecte suplimentare care să atingă toate sectoarele generatoare de emisii. Pentru sectorul Transport – măsurile care pot avea un impact semnificativ (NOx, PM10) sunt cele în care se propune realizarea pasajelor rutiere și modernizarea parcului de autobuze. Pentru sectorul Energie – măsurile care vor avea un impact semnificativ sunt cele în care se propune înlocuirea arzatoarelor cu NOx redus și dotarea clădirilor de interes public cu panouri fotovoltaice. Pentru sectorul Industrie – măsurile care vor avea un impact semnificativ în privința reducerii mirosurilor sunt reprezentate de Planurile de gestionare a disconfortului olfactiv și continuarea programelor LDAR. Pentru sectorul Alte Surse – măsurile care vor avea un impact semnificativ sunt cele în care se propune reabilitarea siturilor contaminate și plantarea de perdele forestiere".

Image
Image
Image