Dumitru Tudone: „Din punctul de vedere al CJ, Veolia trebuie să asigure în continuare alimentarea cu apă caldă a Ploieştiului”

Dumitru Tudone: „Din punctul de vedere al CJ, Veolia trebuie să asigure în continuare alimentarea cu apă caldă a Ploieştiului”
Conducerea Consiliului Judeţean Prahova îşi menţine poziţia din şedinţa de miercuri şi susţine că Veolia Energie trebuie să asigure alimentarea cu apă în Ploieşti şi după 1 aprilie (Foto: Alex Călinoiu - Telegrama)
Image
Ne vedem și pe Facebook!
Image
Rămâi conectat, cu Google News!

Conducerea Consiliului Judeţean Prahova insistă că Veolia Energie e obligată să asigure alimentarea cu apă caldă şi agent termic a municipiului Ploieşti şi după data de 1 aprilie. Vicepreşedintele Dumitru Tudone spune că, în interpretarea juriştilor din instituţie, operatorul trebuie să respecte o prevedere legală privind asigurarea unei perioade de continuitate a serviciului public, calculabilă de la momentul în care contractul încetează efectiv, nu de la cel al trimiterii notificării de reziliere.

Neînţelegerile pleacă nu de la clauza în sine, pe care toată lumea o acceptă, ci de la termenul de la care ea se calculează. Mai exact, Veolia susţine că a asigurat deja continuitatea, având în vedere că a trimis notificarea de reziliere a contractului pe 26 octombrie, anunţând că va mai lucra până pe 31 martie. De cealaltă parte, Consiliul Judeţean susţine că acest calcul ar trebui făcut de la 1 aprilie, când se încheie efectiv contractul. În aceste context, instituţia a aprobat miercuri o hotărâre, prin care îi solicită oficial operatorului să asigure continuitatea după 1 aprilie, până la finalizarea licitaţiei pentru un nou operator, dar nu mai mult de 90 de zile.

Vicepreşeditele CJ Prahova, Dumitru Tudone, a oferit mai multe amănunte, joi, despre poziţia oficială a instituţiei: „Punctul de vedere al Consiliului Judeţean s-a văzut în şedinţă. Aparatul de specialitate consideră că aplicarea articolului 33, alineatul 3 din Legea 51/2006 e operabilă. Nu pot să contest ce spune Veolia, e un punct de vedere al lor pe care l-au trimis, noi le-am comunicat astăzi hotărârea de Consiliu Judeţean cu privire la solicitarea de asigurare a perioadei de continuitate a serviciului, până la finalizarea licitaţiei, dar nu mai mult de 90 de zile. Din punctul nostru de vedere, ei sunt obligaţi să asigure această continuitate, aşa spune în lege”. Întrebat ce s-ar putea întâmpla dacă operatorul îşi va menţine decizia şi va refuza să răspundă favorabil solicitării, vicepreşedintele Consiliului Judeţean a răspuns că „va răspunde fiecare în dreptul lui de neîndeplinirea unui text de lege”.

„Există o posibilitate de de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ, dar nu se face de pe o zi pe alta. Într-adevăr, procedura este mai scurtă (n.r. decât în cazul unei licitaţii). Dar, totuşi, noi luăm în calcul varianta ca Veolia să rămână şi după 31 martie. Din moment ce ar fi fost de acord cu semnarea acelui acord, cum era dispusă să stea în acele condiţii ar trebui să stea şi acum”, a mai răspuns vicepreşedintele Dumitru Tudone, întrebat dacă, în scenariul în care operatorul actual îşi va menţine decizia de a refuza, se ia în calcul o atribuire directă.

Dumitru Tudone: „CJ derulează un proiect european de modernizare a sistemului”

Reprezentantul Consiliului Judeţean a vorbit şi despre sumele invocate de Veolia Energie la final de contract, reprezentând, în linii mari, investiţii pe care operatorul susţine că le-a făcut în plus faţă de cele la care era obligat şi plata unor cheltuieli aferente autorităţilor publice. Despre aceste cheltuieli, estimate la 24 de milioane de lei şi 9,6 milioane de euro, se discută de ani buni. De altfel, ele au fost prinse şi în actul adiţional semnat în 2019, prin care a fost prelungit contractul cu Veolia Energie... Sau cel puţin aşa interpretează Primăria Ploieşti, pentru că, potrivit vicepreşedintelui Dumitru Tudone, aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean are altă interpretare: „Din câte am înţeles, operatorul a anunţat că nu mai are nicio pretenţie la aceste sume, care reprezintă valoarea unor investiţii, în situaţia în care s-ar fi realizat de către Consiliul Judeţean reparaţia coşului de fum şi înlocuirea arzătoarelor de NOx. Nu putem să ne pronunţăm asupra acestor investiţii, nu ştim cât de corect sunt calculate aceste sume. Tot aparatul de specialitate ne-a spus că aceste sume nu au fost însuşite de către Consiliul Judeţean. Aparatul de specialitate nu ne-a adus la cunoştinţă vreo hotărâre în acest sens. În hotărârea din 2019 se aprobă prelungirea contractului, dar actul adiţional nu există. A mai fost o hotărâre, înainte de aceasta, prin care preşedintele era împuternicit să negocieze clauzele şi să le prezinte în faţa Consiliului Judeţean. Actul adiţional nu a fost anexat, hotărârea nu a avut nimic. Drept urmare, aparatul de specialitate a considerat că, în afară de prleungirea termenului, nu am avut atribuţii asumate”. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean a mai amintit că instituţia are în derulare un proiect european de modernizare a sistemului centralizat de termoficare, cu o valoare mult peste cea invocată de operator.

Felul în care CJ Prahova se poziţionează faţă de obligaţiile financiare din actul adiţional din 2019 a fost criticat de Andrei Volosevici, primarul Ploieştiului, care a declarat că juriştii instituţiei interpretează pe sărite actul respectiv şi au ales să respecte doar porţiunile care le convin. „Dacă nu recunosc actul adiţional, atunci apare altă problemă: În ce bază i-au permis operatorului să folosească reţeaua primară şi centrala termică de la Brazi, care sunt în proprietatea Consiliului Judeţean?”, a comentat Volosevici.

Nu este singurul aspect la care reprezentanţii Primăriei şi cei ai CJ se contrazic. În timp ce autorităţile judeţene au mers pe somarea operatorului să asigure continuitatea, primarul Andrei Volosevici a propus un acord privind asigurarea serviciului până pe 13 mai, acord prin care Veolia se arătase de acord şi să renunţe la despăgubirile pretinse. De cealaltă parte, reprezentanţii Consiliului Judeţean spun că au renunţat la această variantă pentru că juriştii din aparatul de specialitate n-au agreat ideea în sine de acord, considerând că efectul înţelegerii ar fi fost, în esenţă, de prelungire a unui contract de servicii, iar asta nu s-ar putea face printr-un „acord”, ci prin act adiţional, contract încredinţat direct sau prin varianta clauzei de asigurare a continuităţii.

Urmăreşte pagina de Facebook „Telegrama” pentru ştiri şi analize de ultimă oră!

Image