Primăria Ploieşti rămâne fără banii de proiectare la proiectul european din zona Podul Înalt

Primăria Ploieşti rămâne fără banii de proiectare la proiectul european din zona Podul Înalt

Autoritatea de Management a respins contestaţia Primăriei Ploieşti cu privire la corecţia de 100% impusă pe partea de proiectare la obiectivul european de modernizare a ieşirii din municipiu spre Târgovişte. Practic, administraţia locală pierde, oficial, 5,5 milioane de lei, bani pe care i-a plătit deja către proiectant şi pe care îi aştepta de la Uniunea Europeană, sub formă de decont.

Iată povestea pe scurt: Primăria a comandat, în administraţia Dobre, un proiect de modernizare a ieşirii din zona Podul Înalt, care includea lărgirea la patru benzi a şoselei şi modernizarea ei. În octombrie 2018, municipalitatea a semnat un act adiţional cu firma de consultanţă contractată pentru pregătirea proiectelor europene, Intergroup Engineering, prin care a adăugat o nouă componentă, care viza amenajarea unei autobaze în zona actualului depou de troleibuze, cu motivaţia că aceasta reprezenta un proiect conex la achiziţia de material rulant din fonduri europene. În decembrie 2018, după întocmirea studiului de fezabilitate pentru stradă şi terminalul multimodal, a fost semnat un alt act adiţional, prin care valoarea contractului cu Intergroup a fost actualizată, de la 570.846 de lei la 3.590.800 lei. În ianuarie 2019, valoarea a fost majorată la 6.093.500 lei, adică de peste zece ori mai mult decât la momentul semnării contractului. În momentul în care proiectul a fost declarat eligibil, Primăria a făcut plata către proiectant. Mai aproape de zilele noastre, autoritatea de management din Ministerul Dezvoltării a impus o corecţie de 100% pentru partea de proiectare, considerând că s-a comis o abatere în momentul majorării sumei cu mai mult de 50%. Asta înseamnă, mai pe româneşte, că municipalitatea a pierdut finanţarea europeană. Vorbim despre finanţarea aferentă părţii de proiectare, nu despre cea pentru lucrări, însă chiar şi aşa este o sumă condierabilă: 5.522.653 de lei, bani pe care, în teorie, administraţia locală îi aştepta, sub formă de decont, de la Uniunea Europeană.

Primăria Ploieşti a contestat corecţia impusă, însă, prin Decizia nr. 176 din 19 iulie, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a respins-o, menţinând corecţia de 100%, potrivit unei informări oficiale. Astfel, s-a considerat că respectivul contract subsecvent a fost încheiat conform dispoiziţiilor legale, dar a fost urmat de mai multe acte adiţionale de modificare "care nu au avut la bază proceduri care respectă prevederile legislaţiei naţionale, aplicabile negocierii fără publicare pentru un motiv de urgenţă sau privind atribuirea contractelor de servicii suplimentare, concretizate într-o majorare a valorii contractului".

Responsabilii nu mai sunt

Interesant este că atât fostul şef al Direcţiei Relaţii Internaţionale din Primăria Ploieşti, care a fost manager de proiect, cât şi fostul director adjunct al Direcţiei Administraţie Publică, Juridic-Contencios, Achiziţii Publice, Contracte, care s-a ocupat de achiziţii în acea perioadă, nu mai lucrează în prezent în Primăria Ploieşti. În primul caz, funcţionara respectivă s-a transferat la Câmpina, practic urmându-l pe fostul primar Adrian Dobre, iar cealaltă funcţionară lucrează acum la o sucursală a ANAP.

La nivel de bârfă, informaţia este că respectivul contract subsecvent a fost majorat în contextul în care se încheiase acordul-cadru cu Intergroup, ceea ce înseamnă că, practic, municipalitatea nu mai putea să comande proiecte europene noi, însă putea interveni asupra unora date deja în lucru. Asta ar explica de ce a fost suplimentat obiectul contractului, asta ducând, automat, şi la suplimentarea valorii, însă tot nu explică de ce valoarea a crescut atât de mult şi nici de ce responsabilii din Executiv de la acel moment şi apoi cei din Legislativ care au aprobat alocările de fonduri nu au sesizat diferenţa.

Dincolo de bârfe sau speculaţii, cert este că Primăria Ploieşti pierde un venit de 5,5 milioane de lei pe care îl aştepta de la Uniunea Europeană. Ca să aveţi un termen de comparaţie, cam atât e bugetul de reparaţii curente străzi pe întregul an. Autorităţile locale au şi varianta de a contesta în instanţă, cu toate că primele semnale nu sunt optimiste.

Image
Image
Image