Problemele vizibile din domeniul salubrităţii Ploieştiului se rezumă la bani, neînţelegeri între operator şi autorităţi şi greşeli majore în documentaţia care a stat la baza actualului contract cu Rosal. Aceasta ar fi concluzia unor discuţii care au avut loc marţi, în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Parteneriat pentru Managementul Deşeurilor" Prahova, structură care coordonează, în numele primăriilor din judeţ, activităţile de colectare, transport şi depozitare a gunoaielor. Reprezentanţii Rosal reclamă că datele din caietul de sarcini privind populaţia localităţilor deservite au fost total greşite, ceea ce a dat peste cap calculele tarifare. Ei mai spun că Primăria nu i-a sprijinit cu date pentru întocmirea contractelor cu ploieştenii, că numărul de platforme de deşeuri din Ploieşti e extrem de mic şi că ei au plătit în locul municipalităţii taxele de mediu aferente cantităţilor de gunoaie duse la rampă. În replică, autorităţile spun că, indiferent de aceste neconcordanţe, operatorul nu are nicio scuză pentru nerespectarea programului de colectare.
E de aşteptat ca aceste neînţelegeri să ducă şi la unul sau mai multe litigii între operator şi autorităţile locale, pe de o parte pentru recuperarea taxei de mediu plătite de firma de salubritate şi, pe de altă parte, pentru încasarea sumelor de bani aferente ploieştenilor care nu au contract de salubritate, pentru care, conform legii, trebuie să plătească Primăria, care mai departe îşi recuperează banii prin impunerea unei taxe speciale pentru persoanele respective. Adevărul este că în Ploieşti există această taxă, stabilită încă din 2017 de Consiliul Local, însă ea nu s-a aplicat niciodată. Motivul pentru care nu se aplică este din nou disputat de cele două părţi. Cei de la Rosal spun că autorităţile nu i-au ajutat cu date privind evidenţa populaţiei, încât să ştie, spre exemplu, când se duc să încheie un contract la o casă, dacă în respectivul imobil locuiesc două, trei sau cinci persoane. De cealaltă parte, reprezentanţii Primăriei spun că nu pot oferi aceste informaţii, conform legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, că nu e sarcina lor să se ocupe de contractare în locul operatorului şi că există o procedură aprobată de Consiliul Local pentru idfentificarea şi amendarea celor fără contract, dar demersurile s-ar fi oprit tot la cei de la Rosal.
Principala problemă din actualul contract de salubritate, încheiat prin ADI pentru Ploieşti şi alte mai bine de 30 de localităţi din Prahova, vizează numărul de persoane din fiecare localitate. Cei de la Rosal reclamă că în caietul de sarcini era prevăzută o populaţie, ei şi-au făcut calculele în concordanţă, iar apoi au realizat că "lipseşte aproape 40% din populaţia respectivă". Asta a generat, evident, venituri mult mai mici decât cele anticipate de operator în momentul licitaţiei. Explicaţia ţine de faptul că toată documentaţia care a stat la baza acestui contract a fost făcută odată cu master-planul judeţean pentru deşeuri şi bazată pe nişte date demografice de la vremea respectivă, care între timp au suferit modificări substanţiale. În Ploieşti, din informaţiile la zi, populaţia reală e estimată undeva la 209.000 de persoane, faţă de circa 265.000 din caietul de sarcini. Reprezentanţii operatorului spun că au contracte pentru puţin peste 150.000 de oameni. Pentru restul, trecuţi, practic, la pierderi, ei spun că ar fi trebuit impusă taxa despre care vorbeam mai devreme, taxă care ar putea reprezenta motiv de litigiu în instanţă.
Mai departe, Rosal reclamă şi că numărul de platforme de deşeuri din Ploieşti, sub 250, este extrem de mic, dând exemplul de la Cluj, unde sunt aproape 960. Asta ar explica, susţin ei, de ce ghenele ajung să se umple foarte rapid. Ei reclamă şi situaţia camerelor de precolectare de la blocurile turn, spunând că pierd timp şi bani pentru angajarea unor oameni care să scoată gunoiul de aici şi să-l încarce, în timp ce în restul localităţilor în care activează aceste gunoaie sunt scoase de asociaţiile de proprietari. De altfel, în această privinţă a existat un litigiu în instanţă, cu Uniunea Asociaţiilor de Proprietari.
Discuţiile s-au purtat marţi, într-o şedinţă a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Parteneriat pentru Managementul Deşeurilor" Prahova. Preşedintele ADI şi al Consiliului Judeţean Prahova, Bogdan Toader, i-a criticat pe reprezentanţii operatorului de salubritate că ridică problema populaţiei acum, la circa doi ani şi jumătate de la intrarea în contrect, şi nu au făcut-o în momentul licitaţiei, amintind că acelaşi operator lucra în Ploieşti încă din 2010 şi se presupune că ştia foarte bine aceste date. Şedinţa vine în contextul în care ADI a solicitat rezilierea contractului cu Rosal, pentru neplata redevenţei datorate, reclamând totodată şi dese abateri de la programul de colectare a deşeurilor, în mai multe localităţi.
Prezentă la discuţiile de marţi, Teodora Marin, administratorul public al Ploieştiului, a reclamat că operatorul nu a respectat graficul de colectare, ceea ce a dus la acumularea unor cantităţi foarte mari de deşeuri, atât în zona platformelor menajere, cât şi la multe intersecţii din oraş. Părţile au convenit, totuşi, ca Rosal să suplimenteze numărul de gunoiere, pentru un program mai eficient, urmând să aducă în scurt timp cel puţin şase maşini noi în oraş.
Vezi mai jos VIDEO cu modul în care au decurs discuţiile şi explicaţiile celor de la Rosal şi din Primăria Ploieşti!
PE ACEEAŞI TEMĂ:
VIDEO | Noi discuţii privind salubritatea din Prahova. Rosal a contestat notificarea de reziliere şi e posibil să se ajungă în instanţă
În ciuda notificării de reziliere transmise de ADI, reprezentantul Rosal la discuţiile de marţi, Bogdan Niculescu, unul dintre asociaţii firmei, s-a arătat dispus că continue activităţile de salubritate în Prahova, însă a propus "renegocierea contractului, pe date reale", dând exemplul populaţiei "umflate" din caietul de sarcini şi explicând şi că, de la semnarea acordului, au apărut mai multe cheltuieli neprevăzute, pe care operatorul a trebuit să le suporte, cea mai evidentă fiind taxa de mediu pentru gunoaiele duse la rampă.
