VIDEO | Planul pentru calitatea aerului din Ploieşti şi Brazi, bazat pe date greşite şi contestat vehement

VIDEO | Planul pentru calitatea aerului din Ploieşti şi Brazi, bazat pe date greşite şi contestat vehement

Prezentate într-o dezbatere publică organizată miercuri seară, studiul şi planul integrat pentru calitatea aerului din Ploieşti şi Brazi au fost contestate de mai multe persoane şi ONG-uri, care au reclamat că documentaţia pleacă de la date incomplete. Senzaţia e că s-a dorit mai degrabă bifarea unei obligaţii formale, birocratice, şi mai puţin obţinerea unei oglinzi fidele privind situaţia reală din aglomerarea urbană.

Principalele contestaţii, exprimate atât în scris, de Asociaţia Stop Poluării Oraşului Ploieşti şi Fundaţia Pancuantic, cât şi în luările de cuvânt ale unor ploieşteni din timpul dezbaterii publice, se leagă de metoda de lucru, una care s-a bazat pe raportările de emisii introduse în registrul naţional de către agenţii economicii obligaţi prin autorizaţiile integrate de mediu, asta în cazul emisiilor industriale, respectiv pe evidenţele de la Registrul Auto, în cazul traficului rutier. Cu alte cuvinte, în primul caz, chiar şi plecând de la prezumţia că marii operatori s-au automonitorizat corect, tot sunt foarte mulţi agenţi comerciali, cei mai mici, care nu trimit date către acest registru. În plus, aşa cum puncta Asociaţia Stop Poluării Oraşului Ploieşti, nu s-a ţinut cont nici de poluarea specifică pornirii instalațiilor sau de emisiile aferente incidentelor tehnice, nici de poluarea rezultată din incinerarea deşeurilor. Poluarea evidenţiată de staţiile de monitorizare, pe care am putea s-o considerăm reală sau cât de cât aproape de realitate, e de vreo trei ori mai mare decât poluarea din Sistemul Integrat de Mediu, cea din acte, oficială, bazată doar pe un număr redus de raportări, dar luată de referinţă în studiu, iar asta în condiţii normale, fără a ţine cont de depăşirile ocazionale. La rândul său, Fundaţia Pancuantic a relevat, printre altele, că au fost monitorizate doar anumite categorii de emisii, remarcând că hidrogenul sulfurat, de exemplu, a fost omis.

Revenind la poluarea aferentă traficului rutier, în lipsa unui studiu serios, e greu să iei de bune datele de la RAR sau chiar şi cele de la Finanţele Locale, care nu ţin cont de maşinile de serviciu înmatriculate în alte judeţe sau de traficul de tranzit. La rândul lor, reprezentanţii firmei contractate de Primăria Ploieşti şi Primăria Brazi au explicat că au întâmpinat probleme în colectarea datelor şi că au lucrat cu informaţiile oficiale certificate de Agenţia pentru Protecţia Mediului, aşa cum le-au solicitat beneficiarii. O altă problemă e că totul s-a raportat la perioada de referinţă 2017, şi aici explicaţia fiind tot că aşa impunea legislaţia de profil.

„Inutilitatea acestui plan rezidă în faptul că există discrepanțe majore între cantitatea de poluanți măsurați și modelarea poluării, conform cu autorizațiile de mediu, transporturi și distribuția populației. De exemplu, la benzen, diferența între poluarea legală (adică, poluarea prevăzută în autorizațiile integrate de mediu ale agenților economici, înregistrati SIM) și cea măsurată de APM este de 1:3. Adică, poluarea ilegală, necuprinsă în studiu, este de două ori mai mare. Un studiu cu eroarea peste 50% este inutilizabil” (Asociația Stop Poluării Orașului Ploiești)

Cu alte cuvinte, studiul este incomplet, pentru că se bazează pe date incomplete, asta fiind o modalitate elegantă de a spune că e eronat sau poate chiar inutil. Implicit, planul integrat realizat pe baza studiului tinde spre aceeaşi soartă. Senzaţia generală e că ambale documente au fost realizate ca să bifăm o obligaţie îndeplinită, aceea de a avea un studiu şi un plan integrat. Evident, nu poţi să conteşti munca sau calificarea celor care le-au elaborat, concluzia fiind că planul, dincolo de o mare porţiune pe care am putea s-o rezumăm într-o singură frază - poluarea e rea şi ar fi bine s-o reducem - măcar indică o direcţie de urmat, un set de proiecte care ar trebui implementate până în 2025, de către cele două primării, Consiliul Judeţean şi numeroşi agenţi economici. Un lucru important e că aceste două localităţi erau obligate să aprobe un plan de calitatea aerului, fiind încadrate, conform unui ordin din 2018, în regimul de gestionare I sau II pentru anumiţi indicatori. Acesta a fost motivul pentru care s-au urmărit doar pulberile în suspensie, dioxidul şi oxizii de azot, benzenul, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon şi câteva metale grele. Este şi motivul pentru care spunem că aceste documente reprezintă mai degrabă o îndeplinire a unei formalităţi şi mai puţin un punct de referinţă cuprinzător, ştiinţific, incontestabil, privind poluarea din Ploieşti şi Brazi.

„Din punctul meu de vedere, studiul nu cuprinde informaţii şi date din staţiile de monitorizare, nu cuprinde toate informaţiile, nu s-a făcut un studiu pe informaţii reale şi concrete cu privire la calitatea aerului, iar în ceea ce priveşte planul de măsuri consider că se pot face amendamente, astfel încât să avem acele măsuri care să ducă la o combatere reală a poluării, atât poluarea cauzată de industrie, cât şi poluarea cauzată de traficul urban şi de activitatea într-o localitate aşa de aglomerată şi de circulată”, a concluzionat, la finalul dezbaterii, viceprimarul municipiului Ploieşti, Magdalena Trofin.

Concluzia noastră e că, din punctul de vedere al celor care luptă împotriva poluării, sutele de pagini din studiu şi din plan nu aduc mai nimic nou. În schimb, din punct de vedere birocratic, simpla existenţă a acestor documente, indiferent cât de bine sau rău sunt făcute, deschide uşa spre o sumedenie de proiecte vitale. Spunem asta amintindu-ne în primul rând de o întâmplare de acum vreo doi ani, când Ministerul Mediului i-a refuzat Ploieştiului şansa la 10 autobuze electrice, invocând lipsa unui plan integrat. Reciproca e că, având acest plan, putem să ţintim spre atragerea de noi finanţări consistente, asta în speranţa că nu-i prea târziu pentru unele proiecte europene. Este, dacă vreţi, încercarea noastră de a încheia într-o notă pozitivă. Mai trebuie spus că în prezentarea publică făcută miercuri la Ploieşti au existat câteva proiecte în plus faţă de lista publicată pe site-ul Primăriei, refertoare în general la împăduriri sau reabilitări de clădiri, consultanţii anunţând că vor ţine cont şi de sugestiile primite în scris, şi de discuţiile din timpul dezbaterii, urmând să prezinte în scurt timp o formă finală a planului integrat de calitatea aerului, care să intre apoi spre aprobare în cele două consilii locale. Încercând să păstrăm aceeaşi notă optimistă, planul indică peste 20 de potenţiale proiecte, majoritatea finanţabile teoretic din fonduri europene, numai cele dedicate traficului fiind estimate la peste 100 de milioane de euro.

Dezbatere publică privind planul pentru calitatea aerului din Ploiești și Brazi

Publicată de Telegrama pe Miercuri, 20 ianuarie 2021

„Nu cuprinde toate informaţiile, nu s-a făcut un studiu pe informaţii reale şi concrete cu privire la calitatea aerului” (Magdalena Trofin, viceprimarul municipiului Ploieşti)

Image
Image
Image