În actualul episod al rubricii dedicate rememorării unor articole publicate de-a lungul anilor în ediţia tipărită „Telegrama” vă readucem în atenţie un reportaj de acum nouă ani, încă valabil şi acum, legat de modul de acţiune al bandelor de falsificatori de bancnote şi preferinţele acestora. Vă povesteam la acel moment cum acţionează de regulă falsificatorii, cum sunt plasate bancnotele false, cum sunt alese victimele, dar şi cum pot fi deosebiţi banii falşi de cei autentici. Iată articolul integral:
Suta de lei este regina falsurilor
În vreme de criză, banii se fac la imprimantă
Întrebuinţarea bancnotelor false este în creştere în judeţul Prahova. Criza şi lipsa de lichidităţi de pe piaţă au dat idei infractorilor, care au prins curaj şi au început să plaseze tot mai des asemenea hârtii.
Judeţul Prahova este una dintre zonele de acţiune preferate de falsificatorii de bani. Surprinzător, infractorii de acest gen provin din vecinătatea judeţului, mai ales din Dâmboviţa, Ilfov sau Bucureşti. „Bancnotele sunt prelucrate de obicei în Bucureşti, iar cele mai multe sunt apoi folosite în tranzacţii în judeţele învecinate, printre care şi Prahova. Fenomenul este în creştere, şi pentru că modalităţile de falsificare şi plasare sunt relativ ieftine, fără investiţii prea mari. Sunt suficiente o imprimantă color cu laser şi hârtie cerată”, ne-a explicat comisarul-şef Constantin Furtună, şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Ploieşti.
Bancnote preferate
Bancnota de 100 de lei a devenit, după cum arată statisticile poliţiştilor, „preferata“ falsificatorilor. Motivul este simplu: plasatorii intră în magazine mici şi cumpără lucruri ieftine, de 4-5 lei, aşteptând nerăbdători să ia restul în bani adevăraţi. Vânzătorii nu mai dau atenţie la o bancnotă de 100 de lei şi o bagă în casă. Ulterior, constată că s-au pricopsit cu o hârtie frumos colorată şi anunţă Poliţia sau nu mai raportează nimănui şi achită, din buzunar, paguba. Falsificatorii nu folosesc bancnote de 200 sau 500 de lei, deoarece acestea, având valoare mare, ar atrage atenţia potenţialei victime.
Zona rurală, ţinta falsificatorilor
Falsificatorii acţionează de regulă la magazinele mixte din sate, uneori chiar la orele serii, când ştiu că vânzătorii au casa plină cu mărunţiş. Aici, lumea este mai puţin atentă la detalii şi mai uşor de păcălit. Plasatorii încearcă să schimbe bancnota sau cumpără câte un pachet de gumă. Dacă vânzătorul este mai vigilent şi se uită prea atent la hârtie, plasatorul îşi ia suta înapoi şi pleacă grăbit, către altă potenţială victimă.
Păcăliţi
Ofiţerii BCCO ne-au dat exemplul unui bătrân de 80 de ani din Prahova care a primit 700 de lei, pe un viţel pe care se dusese să-l vândă la târg. Abia a doua zi, bătrânul a realizat că fost înşelat când a constat că toate bancnotele de 100 de lei aveau aceeaşi serie. Un alt bărbat din Prahova a fost înşelat de doi indivizi care i-au cumpărat maşina cu un teanc de bani falşi.
Plasatorii nu trezesc în niciun fel suspiciunea, pentru că se comportă calm şi vorbesc frumos cu victimele, singurul indiciu ar fi acela că sunt întotdeauna grăbiţi să încheie tranzacţia şi manevrează cu repeziciune banii.
Profilul victimelor
Poliţiştii au constatat că victimele sunt, de obicei, persoane vârstnice sau cele cu probleme cu vederea. De asemenea, vânzătorii din chioşcurile de ziare sunt preferaţi, pentru că nu stau să studieze hârtiile primite, iar geamlâcul de servire nu permite studierea fizionomiei clientului.
Alte victime sunt vânzătorii din tura de noapte, de la magazinele non-stop. Pe fondul oboselii şi al rutinei, vânzătorii nu se uită atent la bani şi dau restul fără ezitare.
La finele anului trecut poliţiştii ploieşteni de la B.C.C.O. au prins o reţea de falsificatori şi plasatori care acţionau în Bucureşti, în Prahova şi în alte 18 judeţe. Aceştia reuşiseră să pună în circulaţie peste 200.000 de lei. Infractrorii din acest domeniu riscă, pentru falsificare şi punerea în circulaţie a monedei false, pedeapse cu închisoarea, de la trei la 12 ani.
Infractorii acţionează şi prin târguri rurale şi pieţe, de unde cumpără produse cu bani falşi. „Suta de lei este cea mai falsificată din cauza valorii destul de mici, dar şi pentru că se adresează unor categorii de persoane care nu cunosc elementele de siguranţă“, a precizat comisarul BCCO.
Reţetă
Falsurile în bancnotă românească sunt prost realizate, pe o hârtie lucioasă, iar elementele de siguranţă transperante sunt realizate din folie vopsită cu ojă sau creion corector şi lipite tot cu ojă pe hârtie. O persoană vigilentă poate depista cu uşurinţă aceste falsuri numai prin pipărirea hârtiei. Nu este greu de descoperit că masca de teatru (element de siguranţă) de la suta de lei este desenată grosier şi strâmb. De asemenea, hârtia este diferită, mai groasă, are culorile şterse sau contrast prea puternic.
În cazul valutelor, cel mai des sunt falsificate bancnotele de 50 şi 100 de euro, dar falsurile sunt realizate în străinătate şi sunt de o calitate foarte bună, fiind aproape imposibil de depistat cu ochiul liber.
Circulaţia pe piaţă a falsurilor
Ofiţerii B.C.C.O. au retras din circulaţie, numai anul trecut, aproape 28.000 de lei în bancnote de 100, dar şi aproape 4.000 de euro şi 1.100 de dolari, numai hârtii false.
De cele mai multe ori, acestea au ciculat nestingherite pe piaţă, până cineva a ajuns cu ele la bancă sau la o casă de schimb valutar, unde au fost depistate.
Indicii
» hârtia este diferită: mai groasă, mai subţire sau cerată pentru bancnota de polimer
» culorile şterse sau mult mai accentuate ori contrastul este prea mare
» lipseşte microtextul, în funcţie de cât de mult şi-au bătut capul falsificatorii cu imitarea elementelor de siguranţă
» elementele de siguranţă sunt realizate grosier
(Articol semnat de Alex Policală şi publicat în ediţia tipărită "Telegrama" din 5 iulie 2012)
