În rubrica de sugestii şi idei inedite destinate administraţiei locale discutăm astăzi despre interacţiunea dintre autorităţi şi cetăţeni şi despre un element din ce în ce mai important în acest peisaj: site-ul unei primării sau al unui consiliu judeţean, cu exemple concludente de "aşa da" şi "aşa nu".
El limpede că dezvoltarea tehnologiei, la pachet cu îmbunătăţirea ofertelor făcute de furnizorii de servicii, le-a permis tot mai multor oameni să îşi caute online soluţii, iar aici intră şi soluţiile pentru rezolvarea unor probleme dintre cetăţean şi autorităţile publice. Sau cel puţin ar trebui să intre în teorie. Pentru că, în practică, site-urile multor autorităţi locale - acolo unde există - sunt depăşite, iar serviciile disponibile online sunt minime. Începem cu unul dintre cele mai jalnice site-uri din istoria recentă, cel al Primăriei Târgovişe, care este urât, îngrămădit, haotic. E şi greu să-ţi dai seama ce e mai bulversant, sumedenia de informaţii nestructurate "aruncate" în prima pagină, cu anunţuri de la cimitir peste documente de urbanism peste anunţuri peste tombole, sau frontispiciul cu textul care pare făcut în Word şi pozele redimensionate disproporţionat, până aproape de turtirea Turnului Chindiei sau a chipului lui Vlad Ţepeş şi o hartă rotunjită a României. Prin comparaţie, site-ul Primăriei Ploieşti pare modern, cu toate că mare parte din el datează din perioada administraţiei Calotă, fără să fi beneficiat de vreo schimbare la faţă. De fiecare dată când a fost nevoie de câte o categorie nouă, evident imposibil de prevăzut la finalul anilor '90 - început de 2000, informaţiile fie au fost introduse la secţiunea "Informaţii publice", de unde se deschide un meniu-labirint cu 22 de opţiuni, aproape de fiecare dată fiecare opţiune având propriul submeniu, fie au fost înghesuite pe coloanele laterale ori la baza site-ului, ajungându-se ca informaţii care ar fi putut prezenta interes, de la documentaţii cadastrale până la planul de dezvoltare, să ruleze pe o bandă obscură, undeva la subsol, sub un comunicat de presă din toamna lui 2019.
În totală antiteză, sunt autorităţi locale cu site-uri aerisite, bine structurate, logice, uşor de urmărit, concentrate pe transparenţă faţă de cetăţean, pe rezolvarea problemelor şi pe servicii online, care să scutească oamenii de drumuri şi cozi. Un foarte bun exemplu (şi în această privinţă) este Primăria Cluj Napoca, care, pe lângă faptul că are un site elegant, mai are şi "tupeul" să aibă versiuni de prezentare a localităţii în alte patru limbi şi mai anunţă şi lansarea unei secţiuni menite să asigure comunicarea directă între cetăţenii care au depus diverse petiţii şi funcţionarii care le rezolvă.
Nu mai comparăm şi versiunile de mobil, că e de plâns!
Pentru noi, lucrând în presă, datele de audienţă arată o creştere substanţială a vizionărilor făcute de pe dispozitive mobile, ceea ce ne face să credem că acelaşi fenomen e şi în cazul relaţiei cu autorităţile locale, ceea ce, mai departe, ne poate face să credem că viitorul este al dispozitivelor mobile şi al aplicaţiilor dedicate, care, mai presus decât un simplu site, poate oferi mai multe servicii, informaţii personalizate, o relaţie directă cetăţean-primărie şi o securitate mult mai mare privind protecţia datelor.
Campania „Se poate!” continuă zilele viitoare cu noi exemple, idei şi soluţii creative. Urmăreşte în continuare Telegrama.ro! Ne poţi ajuta şi lăsându-ne comentarii aici sau pe pagina de Facebook a redacţiei şi distribuind acest articol dacă ţi-a plăcut.
