ANALIZĂ | Cum a ajuns USR Prahova marele câştigător al negocierilor interne cu PLUS

ANALIZĂ | Cum a ajuns USR Prahova marele câştigător al negocierilor interne cu PLUS

Finalul săptămânii trecute a adus vestea că reprezentanţii alianţei USR - Plus au căzut de acord cu privire la candidaturile din mai multe localităţi din Prahova, creând senzaţia unei victorii pentru Plus, care va avea ocazia să-şi nominalizeze candidaţii. În realitate, marii câştigători ai acestor negocieri, care ar urma să se concretizeze oficial şi să fie anunţată public cât de curând, sunt cei de la Uniunea Salvaţi România, care primesc posturi poate mai puţin vizibile, dar în mod cert mai sigure.

La Ploieşti, USR a acceptat ca Răzvan Enescu, propunerea Plus, să candideze în locul lui Mihai Poliţeanu. Înţelegem, din nişte mesaje din mediul online, că ar fi existat şi un sondaj care-l clasa mai bine pe Enescu. Acelaşi lucru se întâmplă, potrivit surselor, şi în Câmpina, dar şi în alte câteva oraşe din judeţ. Vestea e prezentată ca o pierdere pentru Uniunea Salvaţi România, însă, în realitate, USR-iştii sunt marii câştigători. Pentru că, într-o negociere de acest gen, cedezi puţin ca să câştigi puţin. Ei au cedat, potrivit surselor din interiorul alianţei, candidaturile la primării, dar au primit şansa de a-şi pune candidatul la preşedinţia Consiliului Judeţean şi locuri mai bune pe listele de candidaţi la consiliile locale.

De ce spunem că ei câştigă? Pentru că, analizând pragmatic, trecând peste eventualul câştig de imagine pentru Plus, e mai bine să ai candidaţi pentru posturi poate mai puţin importante, dar cu şanse mai mari de câştig decât să ai candidaţi la posturi foarte importante, dar cu şanse infime de câştig. Calculele actuale arată că alianţa va obţine mandate de consilieri locali în mai toate municipiile, oraşele şi comunele din Prahova. În schimb, şansele de a avea primari, mai ales cu alegeri într-un singur tur, sunt reduse. Desigur, o campanie bine făcută sau nişte scandaluri în tabăra rivalilor pot să răstoarne complet calculele. Dar care sunt şansele să se întâmple un asemenea scenariu? Practic, dacă nu apare vreo întorsătură imprevizibilă, după alegerile locale alianţa USR - Plus va avea, cum spuneam, un număr mare de consilieri locali şi judeţeni şi, cu riscul ca unii optimişti din tabăra lor să se supere, un număr mic, aproape de zero, de primari în judeţ. Şi atunci, în momentul în care se va trage linie, partidul care a propus candidaţii pentru consiliile locale va fi mai câştigat de cel care a propus candidaţii la primării.

E suficient să analizăm exemplul Ploieştiului, unde PSD încă nu şi-a nominalizat un candidat, iar toate calculele îl dau câştigător, detaşat, pe Andrei Volosevici, din partea PNL, chiar dacă susţinătorii Plus spun că Răzvan Enescu ar fi singurul contracandidat cu o şansă reală în această competiţie electorală. La Consiliul Local, într-o variantă realistă, alianţa va obţine 4 din cele 27 de mandate. Pentru Consiliul Judeţean, în schimb, lucrurile stau puţin diferit. Ecartul dintre candidatul PNL şi candidatul PSD este mai mic, social-democraţii având totuşi un număr important de primari în Prahova. În lipsa unui candidat de la PSD sau PNL care să domine detaşat competiţia, e evident că şansele USR - Plus de a produce o surpriză sunt ceva mai mari, teoretic cel puţin. Şi atunci, din nou, conform negocierii de acum, USR-iştii vor ajunge să fie mai bine reprezentaţi decât colegii lor de alianţă. Practic, în aşteptarea unei confirmări oficiale, bazându-ne pe zvonurile apărute în ultimele două zile, putem să deducem că reprezentanţii Plus Prahova nu au negociat prea bine în interiorul alianţei. Dacă, să zicem, alianţa ar ajunge să se rupă, atunci ar rămâne cu foarte puţine posturi, iar în scenariul opus, al unei fuziuni, simpatizanţii Plus nu pot decât să spere că vor avea un negociator mult mai bun.

Singura variantă în care reprezentanţii Plus Prahova nu sunt pierzătorii acestor negocieri din interiorul alianţei este dacă succesul nu va fi judecat după numărul de consilieri şi primari, ci va exista un alt tip de analiză, pe alte criterii, într-o logică total nouă pentru partidele politice româneşti din ultimii 30 de ani, în care nu se va ţine cont de funcţii, ci de principii şi politici publice...

Image
Image
Image
Image
Image