Mandatul președintelui Klaus Iohannis expiră în data de 21 decembrie, iar Curtea Constituțională tocmai a decis anularea alegerilor prezidențiale, ceea ce presupune reluarea întregului proces electoral. În aceste condiții, noi alegeri prezidențiale nu pot fi organizate mai devreme de anul viitor. Iată care sunt variantele de a asigura continuitate în fruntea statului prevăzute de Constituție.
Prelungirea mandatelor:
Constituția prevede că mandatele președintelui și ale Parlamentului pot fi prelungite doar în situații excepționale.
art. 83 alin 3: Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
art. 63 alin 1: Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
art. 93: (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
Constituția (art. 83 alin 2) prevede și că: „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”.
Deja unii politicieni liberali interpretează că acest lucru înseamnă că președintele Iohannis va exercita mandatul până după organizarea alegerilor prezidențiale.
Interimatul la Președinție
Noii parlamentari au fost însă aleși, în scrutinul de duminica trecută, 1 decembrie. Procedurile de validare a rezultatelor acestor alegeri sunt în curs. Potrivit Constituției (art. 63 alin 3), „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”.
Prin urmare, Klaus Iohannis este cel care are obligația constituțională să convoace noul Parlament.
Noul Legislativ are timp să se constituie până la 21 decembrie, iar imediat pot fi aleși președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților. Potrivit Constituției, dacă funcția de președinte al țării devine vacantă, funcția este exercitată interimar, în ordine, de președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților:
art. 97 alin 1: Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
art. 88 alin 1: Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
Tot Constituția (art. 97 alin 2) stabilește că „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte”.
Citește mai mult pe g4media.ro.
UPDATE. CCR a anulat turul I al alegerilor prezidențiale. CCR: Procesul electoral va fi reluat „în integralitate”
