Reparaţie istorică. Parlamentul a stabilit o nouă dată pentru sărbătorirea Zilei Independenţei României

Reparaţie istorică. Parlamentul a stabilit o nouă dată pentru sărbătorirea Zilei Independenţei României

Parlamentul a aprobat miercuri o iniţiativă legislativă veche de cinci ani, prin care Ziua Independenţei de stat a României a fost stabilită pe 10 mai, proiectul fiind văzut ca o reparaţie istorică după o modificare impusă de comunişti.

Academia Română a fost un promotor al acestei modificări, amintind că independenţa a fost proclamată public pe 10 mai şi sărbătorită pe această dată decenii la rând, până când sistemul comunist a mutat-o cu o zi mai devreme, pe de o parte pentru a o lega de data victoriei din al Doilea Război Mondial, cultivată de propaganda de partid drept "ziua victoriei împotriva fascismului", pe de altă parte pentru a şterge conexiunea cu ziua regelui. "Parlamentul României a votat Independenţa României la 9 mai 1877, dar documentul i-a fost prezentat Principelui abia în 10 mai, când era sărbătoarea Naţională a României. Atunci, la 10 mai, s-au făcut şi ceremoniile publice privind independenţa. Independenţa a fost proclamată public de Suveran pe data de 10 mai, pentru a se lega de figura Principelui, viitorul Rege Carol I. Ziua Independenţei României s-a sărbătorit decenii la rând în 10 mai. Abia regimul comunist a schimbat lucrurile, ca să se diferenţieze de «regimul burghez», pe de o parte şi ca să lege sărbătoarea noastră de «ziua victoriei împotriva fascismului», cultivată insistent de propaganda sovietică, pe de altă parte", a arătat preşedintele Acadamiei Române, Ioan-Aurel Pop, într-un document transmis luna trecută către Parlament.

Aceleaşi argumente fuseseră aduse, de altfel, şi în expunerea de motive care a însoţit proiectul de hotărâre, în care iniţiatorii arătau că sărbătorirea în ziua de 10 mai ar reprezenta o restabilire a adevărului istoric şi o dovadă a "asumării valorilor perene ale naţiunii române".

Proiectul legislativ fusese semnat de 57 de parlamentari şi depus în 2016 la Senat. Ulterior, în februarie 2017, el a ajuns la Camera Deputaţilor, care a devenit astfel for decizional. Printre semnatari s-au numărat şi parlamentarii de Prahova de la acel moment Paul Dumbrăvanu, Virgil Guran, Sorin Teju şi Mircea Roşca. Miercuri, iniţiativa a fost aprobată cu 166 de voturi favorabile, 5 împotrivă şi 92 de abţineri.

(Foto: Digi24)

Image
Image
Image