România începe, pe 1 ianuarie, mandatul de 6 luni la președinția Consiliului Uniunii Europene

Marți, pe 1 ianuarie 2019, România a început primul său mandat ca președinte al Consiliului Uniunii Europene. Încă de luni seară, pe sediul Guvernului sunt proiectate steagul UE, steagul României și logo-ul oficial al președinției rotative.

Mandatul ste de 6 luni, iar la 30 iunie România va preda președinția Consiliului UE Finlandei.

Ceremonia de inaugurare a preşedinţiei României la Consiliul UE este programată pentru 10 ianuarie, când la Bucureşti se vor afla Colegiul Comisarilor şi preşedintele CE, Jean-Claude Junker, anunță Agerpres.

"2019 este anul în care ţara noastră va deţine, pentru prima dată, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Să valorificăm această oportunitate şi să dovedim că România este implicată, cu seriozitate, în consolidarea proiectului european", a transmis preşedintele Klaus Iohannis în mesajul de Anul Nou, cu doar o zi înainte ca ţara noastră să înceapă exercitarea mandatului.

"Este un proiect de ţară care trebuie să ne unească - instituţii ale statului, forţe politice şi societate civilă, pe toţi românii, oriunde s-ar afla. Vă asigur că suntem pregătiţi să avem un mandat de succes pentru ca România demnă să se înalţe şi să îşi recapete locul şi importanţa cuvenită în Europa şi în lume", a subliniat, la rândul său, prim-ministrul Viorica Dăncilă, tot într-un mesaj transmis cu ocazia Anului Nou.

Pe durata mandatului, România se va afla în centrul procesului decizional european, având un rol important în dezvoltarea şi consolidarea proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar şi, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii. Preşedinţia română a Consiliului UE va fi asigurată într-un context european şi internaţional complex, agenda politică a acesteia urmând a fi strâns legată de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii Europene. În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative obişnuite, apar a fi, în principal, procesul Brexit şi cadrul financiar multianual. România, în calitate de preşedinte al Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor, va asigura, de asemenea, tranziţia la nivel instituţional a Uniunii Europene - în particular viitoarea Comisie Europeană şi viitorul Parlament European  şi va încheia dezbaterea privind viitorul Europei, rezultatul urmând să fie inclus în Summitul de Ziua Europei 2019 de la Sibiu. Autorităţile române speră că 2019 va relansa proiectul european în acelaşi fel în care, în urmă cu trei decenii, anul 1989 a deschis un nou capitol pentru Europa Centrală şi de Est.

În exercitarea mandatului său, preşedinţia română a Consiliul Uniunii Europene trebuie să acţioneze ca mediator imparţial, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia comunitară, de asigurarea continuităţii agendei europene şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene. Însă, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, România va avea posibilitatea de a-şi imprima viziunea naţională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care ţara noastră le consideră importante.

Preşedinţia română a Consiliului UE se va concentra pe patru priorităţi, sub motto-ul ''Coeziunea, o valoare comună europeană''. Aceste priorităţi sunt Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; Europa siguranţei; Europa, actor global; Europa valorilor comune.

Potrivit site-ului Consiliului Uniunii Europene, acesta este instituția care reprezintă guvernele statelor membre. Cunoscut informal și sub denumirea Consiliul UE, este locul în care miniștrii din toate țările UE se reunesc pentru a adopta legi și pentru a coordona politici.

Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de 6 luni, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile României, Finlandei și Croației.

Sursa foto: romania2019.eu

Image
Image
Image