La 28 noiembrie 1918, “Congresul general al Bucovinei”, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât în unanimitate “unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”.
Fruntaşii mişcării naţionale din Bucovina - Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu - au luat iniţiativa organizării unei adunări naţionale. Manifestarea a avut loc la 27 octombrie 1918, la Cernăuţi, şi s-a bucurat de participarea deputaţilor români din Parlamentul de la Viena şi a foştilor deputaţi din ultima Dietă bucovineană, scrie AGERPRES.
Participanţii au adoptat o Moţiune, care aproba funcţionarea unei Adunări Constituante, ce hotăra “unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent” şi instituia un Consiliu Naţional.
Oficial! România se califică pentru a intra în programul Visa Waiver. Când vor fi eliminate vizele pentru românii care vor să călătorească în SUA
Unirea Bucovinei cu patria-mamă a fost urmată şi încununată de actul istoric de la 1 decembrie 1918, când avea loc Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care a decis Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Legea 250/2015 privind declararea zilei de 28 noiembrie - Ziua Bucovinei a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la data de 28 octombrie 2015 şi publicată în Monitorul Oficial la 30 octombrie 2015.
