Camelia Voicu, directorul Colegiului Național "Mihai Eminescu" din Buzău, a renunțat la anonimatul pe care l-l asigurau statisticile seci publicate zilnic de autorități pentru a-și spune propria poveste de pandemie și, mai ales, pentru a le mulțumi celor care au ajutat-o să învingă boala.
Camelia Voicu a făcut public, într-o postare pe pagina de facebook, faptul că a fost infectată cu Covid și a reprezentat unul dintre cazurile grave, drept dovadă că vreme de două săptămâni a fost internată la Terapie Intensivă.
"Mă gândesc că sunt bine acasă, după bătălia cu COVID dusă timp de două săptămâni, în secţia ATI a Spitalului Judeţean Buzău. Au fost alături medici, asistenţi medicali, infirmiere care cu un rar devotament pentru meserie şi pacient au tratat cu atenţie orice urmă a bătăliei. Marele Înger Alb-dr. Ioniţă Victor, a condus cu multă luciditate, competență şi profesionalism orice demers realizat, totul fiind pus în acţiune de îngerii albi sau galbeni de asistenţi medicali rapizi, precişi, siguri de orice manevră. Nu exista în atitudinea lor teamă că s-ar putea îmbolnăvi, ba chiar au şi făcut-o unii dintre ei, urmând a fi trataţi apoi că pacienţi în alte secţii. Blânzi, empatici, atenţi la nevoile pacientului, ştiau să mobilizeze resursele vitale pentru a obliga pacientul să trăiască când el nu-și regăsea necesarul de oxigen. Se duc lupte puternice în aceste secţii, se lucrează ordonat cu rost la treabă, lupte despre care nu vorbeşte nimeni, ba încă se mai şi inventează teorii", a mărturisit fosta pacientă.
Aceasta a transmis că le va rămâne "profund recunoscătoare" celor care au îngrijit-o pe durata internării și și-a propus să-i reîntâlnească pe toți, "în ţinute normale, la temperaturi normale, nu în combinezoane sufocante, în viaţa reală, să ne zâmbim şi să ne bucurăm de recunoştinţă".
Mesajul său a fost distribuit în spațiul public și a devenit una dintre puținele mărturii credibile și asumate despre ceea ce înseamnă infectarea cu noul coronavirus și manifestarea unor simptome grave, precum și despre lupta dusă în spitale, în izolare, de cadrele medicale aflate departe de toți cei dragi, dar în mijlocul unui război pe care se luptă de luni bune deja să-l câștige pentru fiecare pacient în parte.
