Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației încearcă să deblocheze situația din teritoriu, unde peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale nu au arhitect șef. Potrivit ministrului de resort, Cseke Attila, Buzăul se numără printre județele în care funcția nu este ocupată în nicio localitate.
Informația a fost făcută publică de ministru cu prilejul lansării, în consultare publică, a unui proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului care are scopul de a încuraja dezvoltarea localităților prin deblocarea problemelor legate de lipsa arhitecților șefi.
”Autorizațiile de construire pot fi eliberate dacă un proiect se încadrează în planul urbanistic zonal și cel general al unei localități. Arhitectul șef al localității este însărcinat cu implementarea prevederilor acestora, dar 14 județe, 49 municipii și 140 de orașe din România nu au un arhitect șef. Problema este și mai acută în mediul rural: doar 19 din cele 2.862 comune au arhitect șef”, a arătat ministrul Cseke Attila, arătând că în județele Gorj, Buzău și Ialomița, nicio unitate administrativ-teritorială nu are arhitect șef.
În cazul Buzăului, este vorba despre un județ cu 87 de localități: două municipii, trei orașe și 82 de comune.
Criza este una generală, la nivel național. Nota de fundamentare atașată proiectului arată că, “din cele 41 județe, poziția de arhitect-șef este ocupată/temporar ocupată în doar 27 județe, din cele 103 municipii poziția de arhitect-șef este ocupată/temporar ocupată în doar 54 municipii, din cele 6 sectoare ale municipiului București, în 4 este ocupată/temporar ocupată poziția de arhitect-șef, în cele 216 orașe poziția de arhitect-șef este ocupată/temporar ocupată în 76 orașe, iar din cele 2.862 comune, poziția de arhitect-șef este ocupată/temporar ocupată în doar în 19 dintre acestea”.
În ceea ce privește proiectul lansat în consultate publică, aceasta le va permite unităților administrativ-teritoriale să coopereze “în vederea desfășurării activităților de control, inspecție, urbanism și amenajarea teritoriului, pe principii de eficiență, eficacitate și economicitate, la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară ai căror membri sunt, sau la nivelul structurilor județene cu personalitate juridică ale structurilor asociative, ori la nivelul structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică”. Reprezentanții Ministerului au mai explicat că, pentru comunele care nu aparțin unei asociații de dezvoltare intercomunitară, atribuțiile arhitectului șef vor fi îndeplinite de către un funcționar public din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor.
Totodată, prin noile reglementări va fi eliminată atestarea profesiei de arhitect șef exclusiv de către Registrul Urbaniştilor din România și se va reglementa posibilitatea realizării cursurilor de specialitate de către Institutul Național de Administrație. Ministrul Cseke Attila a arătat că, “în prezent, doar 1.973 persoane sunt atestate RUR și lucrează în administrația publică locală doar 183. România are 3.228 unități administrativ-teritoriale care au nevoie de un arhitect șef. Este evident că pe baza reglementărilor actuale lipsa arhitecților șefi nu poate fi soluționată”. Potrivit documentației atașate proiectului, “necesarul pentru asigurarea funcționării compartimentelor de urbanism și amenajarea teritoriului de la nivelul unităților administrativ teritoriale ar fi de minimum 5000”.
Același proiect prevede ca obligativitatea de a avea șapte ani vechime în specialitatea studiilor să fie redusă la cinci ani pentru arhitecții șefi din municipii și orașe și la trei ani în comune.
