Acţiunea de înregistrare la OSIM a mărcii “țăranul smart”, are drept scop promovarea inteligenței și a comportamentului țăranului bănățean la nivel european împotriva risipei.
Prin acest demers, Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara doreşte să contribuie la păstrarea valorilor tradiționale și la transmiterea acestora din generație în generație, potrivit Agerpres.
“Trebuie să-i găsim un nume adecvat acestui loc în care au înviat bunicii și vom înregistra la OSIM această denumire «țăranul smart», care este atât de concludentă și de cuprinzătoare.”, a declarat Borco Ilin din partea muzeului, afirmând că este vorba despre un branding identitar.
Camelia Burghele, etnolog și antropolog cultural al MSB Timișoara, a declarat că țăranul bănățean a știut întotdeauna să drămuiască fiecare lucru din gospodăria proprie, de la textilele uzate din care își țesea covoare până la conservarea cărnii din porcul sacrificat de Ignat, pentru aproape întregul an viitor, care făcea din șpais (cămara de alimente) locul cel mai valoros al casei. În acest sens, țăranul bănățean tradițional a devenit, în conceptul zilelor noastre, “țăranul smart”, anti-risipă și cu șpaisul bogat.
“Spre deosebire de noi, urbanii de azi, țăranul din satul tradițional, care lucra fizic de dimineața până seara, nu avea vreme să dea rateuri și nici să se piardă în tot felul de lucruri inutile. De aceea, țăranul trebuia să fie smart, el experimenta tot felul de lucruri, inventa, reținea și perpetua ceea ce este bun din generație în generație, și astfel se forma un soi de manual al țăranului, un know-how, a ști, a face totul așa cum trebuie.”, spune Camelia Burghele.
PLOIEȘTI. Toate platformele de colectare a deșeurilor vor fi dezinfectate și igienizate până la sfârșitul săptămânii
“În satul bănățean nu se arunca mai nimic, absolut totul era valorificat. Este o lecție de antropologie dar și de viață cotidiană pe care o primim de la țăranul din satul tradițional și de care ar trebui să luăm aminte. La nivel teoretic, în antropologia culturală există un adevărat curent, dar și practic pe care îl întâlnim deja la străini: cultura puținului. Trebuie să învățăm să ne trăim viața cu mai puțin, alocând surse mult mai echilibrat, astfel vom trăi bine. Este un concept economic financiar care se traduce în cultură. Cred că la nivelul întregii Europe țăranul român poate da o lecție extraordinară despre cultura puținului.”, a completat Camelia Burghele.
