Luni, 11 Noiembrie 2019 11:22

GALERIE FOTO | Biserica Reginei Maria, restaurată din fonduri europene

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

O bisericuţă din lemn construită în secolul XVIII, făcută cadou Reginei Maria şi apoi mutată cu totul în Prahova, revine la viaţă în Urlaţi, printr-un proiect european de peste un milion de euro.

În zona Jercălăi, din Urlaţi, se găseşte un schit care adăposteşte o biserică din lemn ce datează din secolul XVIII, o bijuterie construită în judeţul Mureş, mutată după aproape două secole la Bran, iar apoi ajunsă în Prahova, în anii ’50. Realizată din lemn de stejar, biserica a fost vizibil afectată de trecerea timpului, iar acum e inclusă într-un proiect european de restaurare. Mai multe echipe de muncitori lucrează la interior şi exterior, pentru refacerea picturilor vechi, respectiv pentru refacerea acoperişului, a structurii clădirii şi a fundaţiei din piatră pe care a fost aşezată construcţia.

Micuţa biserică a fost construită în anul 1731, în satul satul Luieriu-Reghin, în inima Transilvaniei, pe arhitectura specifică vremurilor şi locurilor respective. În 1932, după ce şi-au zidit alt lăcaş de cult, oamenii din sat au oferit biserica din lemn familiei regale, întreaga construcţie, dăruită Reginei Maria, ajungând să fie mutată, cu totul, lângă Castelul Bran, povestesc călugării de la Jercălăi. După instalarea comunismului, castelul a fost transformat în muzeu, iar biserica a rămas în paragină, fiind găsită într-o avansată stare de degradare de către patriarhul de atunci. Acesta a decis s-o salveze, astfel că biserica din lemn a fost demontată bucată cu bucată şi mutată pentru a doua oară, în 1956, între dealuri, la Urlaţi, la schitul Jercălăi, unde a ajuns şi o cruce mare de piatră cu o vechime de 400 de ani, adusă din Dobrogea, potrivit literaturii de specialitate. Site-urile de profil spun că pe pereţii interiori există două rânduri de picturi religioase, unul executat în tempera, care s-a păstrat pe catapeteasmă şi boltă, şi cel de-al doilea vizibil pe pereţii laterali, datând din anul 1838 şi executat în ulei. Este lucrul pe care l-au descoperit şi muncitorii veniţi să restaureze clădirea, care încearcă acum, cu multă grijă, să readucă la suprafaţă picturile originale.

În prezent, schitul e inclus într-un amplu proiect european, cu o valoare de 5,5 milioane de lei, care presupune consolidarea şi restaurarea vechii biserici, completate de modernizarea instalaţiilor interioare, realizarea iluminatului arhitectural şi amenajarea de alei exterioare. Beneficiar este Arhiepiscopia Bucureştilor, iar Consiliul Judeţean Prahova contribuie cu bani pentru asigurarea cofinanţării necesare. Reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, cei care supervizează proiectul, au făcut săptămâna trecută o vizită pe şantier.

Cu aceeaşi ocazie, reprezentanţii ADR au ajuns şi la Mănăstirea Zamfira, din comuna prahoveană Lipăneşti, acolo unde se derulează un al proiect european de restaurare şi consolidare, lansat după ce imobilul fusese de asemenea serios afectat de trecerea timpului.

Sunt refăcute picturile lui Grigorescu 

Biserica din interiorul Mănăstirii Zamfira a fost pictată de Nicolae Grigorescu, la mijlocul secolului XIX. Acesta a lucrat aici în adolescenţă, în perioada 1856-1857, biserica din Zamfira fiind prima pictată integral de Grigorescu. Primele probleme grave cu infiltraţiile au apărut în 2010, povesteşte stareţa mănăstirii. Atunci a fost o intervenţie relativ redusă, dar timpul şi-a spus cuvântul, apa pluvială ajungând să degradeze încet dar sigur picturile. Acum, proiectul european, cu o valoare totală de 19,5 milioane de lei, propune refacerea şi consolidarea şarpantei şi bolţilor, tratarea structurii-suport din lemn a picturii, conservarea picturilor murale, refacerea mobilierului, refacerea tencuielilor şi a învelitorii din tablă, înlocuirea tâmplăriei, realizarea unei instalaţii de încălzire în pardoseală şi amenajarea aleilor exterioare. Stadiul valoric al proiectului e la 68%, potrivit datelor transmise de ADR Sud-Muntenia, care anunţă că lucrările ar urma să se încheie în aproximativ un an.

În tradiţionala birocraţie autohtonă, ambele proiecte au fost în pericol. Reprezentanţii celor două lăcaşuri spun că, din cauza unor reguli interpretate greşit de Ministerul Dezvoltării, exista riscul ca obiectivele să nu poată primi finanţare, aceştia mulţumindu-le celor de la ADR, care au militat pentru modificarea condiţiilor de eligibilitate, ceea ce a deschis drumul pentru atragerea de fonduri europene pentru mai multe clădiri de patrimoniu din ţară.

   

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.