Ultima zi din an este şi un prilej de tristă amintire, căci se împlinesc 135 de ani de la trecerea în veșnicie a unuia dintre cei mai mari scriitori români, Ion Creangă.
Născut la 1 martie 1837 în satul Humuleşti, din judeţul Neamţ, Creangă a început şcoala în 1847 pe lângă biserica din satul natal, cum era organizat pe atunci. Din 1853 a urmat Şcoala Domnească de la Târgu Neamţ, ulterior fiind înscris la Şcoala Catihetică din Fălticeni. După desfiinţarea şcolii din Fălticeni, a plecat la Iaşi, unde a absolvit cursul inferior al Seminarului teologic „Veniamin Costachi” de la Socola, iar în 1859 a fost hirotonit diacon. Din 1864 a fost institutor la Şcoala primară nr. 1 din Iași, potrivit basilica.ro.
Din anul 1860 până în septembrie 1872, Ion Creangă a slujit ca diacon la mai multe biserici ieșene. În urma unor probleme familiale și a unui conflict cu autoritățile eclesiale din acea vreme, în data de 10 octombrie 1872, diaconul Ion Creangă a fost exclus din cler.
Caterisirea i-a fost ridicată în 1993, prin Decizia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a reabilitat astfel memoria părintelui diacon Ion Creangă.
Debutul literar al lui Ion Creangă a avut loc în 1875, în revista „Convorbiri literare”, cu Soacra cu trei nurori, după ce îl cunoscuse, în 1874, pe Mihai Eminescu, cel care care l-a introdus la Junimea.
Anul Nou este marcat de numeroase obiceiuri şi superstiţii la români
Ion Creangă a fost şi un bun pedagog şi a publicat, împreună cu alţi colegi, manuale pentru clasele primare între care: „Metodă nouă de scriere şi cetire pentru uzul clasei I primară” (1868), „Învăţătoriul copiilor”(1871), „Povăţuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică” (1876).
S-a stins din viaţă în 31 decembrie 1889, în bojdeuca sa din cartierul ieșean Țicău şi a fost înmormântat în 2 ianuarie 1890 în cimitirul Eternitatea din Iași.
La 28 octombrie 1948, a fost ales post-mortem membru de onoare al Academiei Române.
