Ziarul românesc Telegraful Român a fost înființat de Sfântul Andrei Șaguna la Sibiu, în urmă cu 172 de ani, ca instrument de apărare și promovare a culturii ortodoxe și identității naționale românești în Transilvania.
Telegraful a primit întotdeauna direcția editorială dată de Andrei Șaguna, care milita pentru independența politică și religioasă a românilor din Transilvania, scrie basilica.ro.
Primul redactor al ziarului a fost Aaron Florian, istoric român, profesor, membru al Academiei Române. De la numărul al nouălea, mitropolitul Andrei Șaguna încredințează redacția lui Pavel Vasici, medic și biolog, viitor membru al Academiei Române. După plecarea acestuia şi moartea mitropolitului Șaguna, până în 1883, ziarul va fi preluat de Nicolae Cristea, profesor la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu.
Cei 18 ani cât a stat Nicolae Cristea în fruntea gazetei au reprezentat cea mai fecundă perioadă din istora Telegrafului Român, care a culminat cu evenimente precum Proclamarea Independenței de Stat a României și războiul pentru independență. Odată cu pierderea autonomiei Transilvaniei (1867), Nicolae Cristea a fost silit să demisioneze de către ministrul ungar Kalman Tisza, în urma publicării unui articol critic la adresa lui.
Din 1918, Telegraful Român devine „foaie religioasă” a Arhiepiscopiei Sibiului, caracterul de „gazetă politică, industrială și comercială” trecând în plan secund.
Orientarea Telegrafului Român se schimbă parțial de pe publicul larg pe publicul avizat teologic, pe cler, iar de la 1 ianuarie 1934 trece sub conducerea directă a Sfântului Dumitru Stăniloae, pe atunci rector la Academia Teologică „Andrei Șaguna”.
Temele abordate în articolele editoriale ale părintelui Stăniloae erau teologice, precum: ortodoxia, naționalismul ortodox, uniația de la 1700, învățământul religios, ecumenismul și dialogul inter-religios, dar și politice: Al Doilea Război Mondial și consecințele acestuia, avertismente asupra pericolului instaurării comunismului, sistem incompatibil cu tradiția și practica ortodoxă.
Biserica Ortodoxă Română va canoniza, anul viitor, 16 sfinţi români, între care Părintele Dumitru Stăniloae şi Părintele protosinghel Arsenie Boca
Marele teolog a fost îndepărtat abuziv din toate funcțiile și închis în 1959 la Jilava și Aiud. Din 1945 încep zile grele pentru Telegraful Român, datorită instaurării comunismului și cenzurii politice.
Periodicitatea Telegrafului a fost diferită în toate aceste etape. Astfel, a fost: bisăptămânal între 1853-1857 și 1862-1872, săptămânal între 1858-1861, apoi bilunar între 1873 – până în prezent.
Colecția integrală a publicației a fost digitalizată în cadrul unui proces care a durat opt ani şi poate fi consultată gratuit pe platforma Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.