Subiectul de la Evaluarea Națională care a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public. În România zilelor noastre, poate orice copil de 14 ani să povestească o întâmplare dintr-o excursie?

evaluarea națională subiect excursie

Ca în fiecare an, subiectele date Evaluarea Națională au ajuns miezul unor controverse. De această dată, au apărut dezbateri aprinse în jurul unei cerințe aparent banale, însă, consideră multe voci, nu tocmai firească într-o societate în care 100.000 de copii se culcă flămânzi.

Subiectul al II-lea la limba și literatura română, pentru care un candidat poate primi până la 20 de puncte din 100, le-a cerut absolvenților care au susținut Evaluarea Națională să scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare dintr-o excursie, incluzând o secvență descriptivă  și o secvență dialogată.

„La evaluarea de clasa a VIII-a, elevii au trebuit să facă o compunere prin care să povestească o întâmplare pe care au trăit-o într-o excursie. Recunosc, m-a dezgustat lipsa de cunoaștere a realităților sociale din România a celor care au făcut, și validat subiectele. Mii de elevi, dintre cei care au dat examenul național astăzi, nu au fost în viața lor într-o excursie. Nu pentru că nu și-ar fi dorit, ci doar pentru că familiile lor sunt prea sărace pentru a-și permite o astfel cheltuială. Mulți dintre ei sunt rupți de munca câmpului, îngrijirea animalelor, trebăluit prin casă sau în orice altă activitate prin care-și pot ajuta familia să dea «brânci la sărăcie».

Da, copiii ăia sunt «invizibili» pentru un sistem strâmb și slab echitabil și primesc o calitate mult mai slabă a educației. Însă să dezvolți un subiect prin care ceri o compunere pentru ceva care 10-15% dintre elevi nu are un fundament în realitate și cunoaștere, e, din punctul meu de vedere, discriminatoriu. 
Pentru că, din start, nu oferi șanse egale”, a comentat sociologul Gelu Duminică.

„Închipuiți-vă cum ar fi fost pentru elevii din marile aglomerări urbane dacă subiectul ar fi fost centrat pe «o zi pe care au petrecut-o alături de părinți la munca de pe câmp»”, a punctat acesta.

În aceeași notă a comentat și Ioana Cărtărescu-Petrică, sociololog și administrator al Asociației „Fiecare Contează”, în viziunea căreia formularea unui asemenea subiect, la un examen național la final de gimnaziu, în România zilelor noastre, a scos la iveală că „mulți sunt rupți de realitate”.

„Explică o mulţime cum subiectul de la Evaluarea Naţională care cerea copiilor să prezinte «o întâmplare dintr-o excursie» e absolut în regulă, chiar dacă o mulţime de copii din sate n-au fost niciodată într-una.

Unii argumentează ca «un copil de 14-15 ani ar trebui să-şi poată imagina cum e într-o excursie» - ce cruzime şi discriminare! Adică unii copii au şi exerciţiu de imaginaţie şi creativitate, pe când alţii n-au decât să povestească o întâmplare pe care au trăit-o cu 3 luni în urmă! Baremul pentru ambii e, bineînţeles, acelaşi.

Alţii explica, foarte siguri pe ei şi complet neinformaţi, că «toţi copiii merg în excursii în Săptămâna Altfel şi Săptămâna Verde». Ceea ce ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns. În ţara în care 100.000 de copii se culca flămânzi, iar multe şcoli n-au bani nici de lemne, o ţin doar într-o excursie! Înţeleg că ar exista nişte fonduri europene acum pentru aşa ceva, dar câte scoli din rural le-au accesat?

Însă ceea ce mă frapează pe mine e nevoia acestor justificări puerile. Persoana care a făcut subiectele nici n-a realizat că sunt şi copii săraci pe lume care dau examenul. Şi ar fi fost cazul să realizeze. Era greu să facă un subiect în care orice copil se putea regăsi (e.x. să prezinte o întâmplare petrecută în timpul ultimei vacanţe de vară)? Absolut deloc. Cerea un minim de empatie şi înţelegere a situaţiei unei ţări în care 20% dintre copii trăiesc în sărăcie şi marginalizare? Desigur. Era datoria persoanei respective să manifeste acel minim de empatie? Categoric. Poţi răni un copil care şi-a dorit toată viaţa să meargă şi el într-o excursie şi n-a putut? Desigur. Care e beneficiul în a face asta?”, a scris Ioana Cărtărescu-Petrică, după proba la limba și literatura română, de la Evaluarea Națională.

Reacții: „Unii nu au scris nimic!”

Gelu Duminică a și revenit, într-o postare ulterioară, după valul de reacții la postarea sa: „Unii profesori supraveghetori mi-au scris în privat ce au văzut, cu ochii lor, că au scris la acel subiect copiii despre care eu vorbeam în postare. Unii nu au scris nimic. Mulți, din mai multe județe, au scris despre activitățile din «săptămână altfel». Alții au scris despre cum duc vaca la păscut. Alții au scris despre orice, poate-poate, or puncta ceva, nu însă despre excursii. Pentru că unii nici măcar nu știau ce-i aia. Foarte puțini «și-au imaginat» cum ar fi. No, și mie mi-ar fi fost greu să dau vorbesc despre București la 14 ani. Nu de alta însă l-am văzut, pentru prima dată, la 20. Însă, clar e «vina lor», zic unii, pentru că nu s-au pregătit temeinic.

Exact, intotdeauna e vina copiilor și părinților. Sistemul e beton!”, comentează, ironic, sociologul.

Candidații au susținut luni proba scrisă la limba și literatura română, iar miercuri pe cea la matematică. Primele note vor fi anunțate pe 3 iulie, iar rezultatele după contestații vor fi afișate pe 10 iulie. 

În funcție de mediile de la Evalurea Națională și de opțiunile exprimate, va fi făcută repartizarea computerizată a absolvenților de gimnaziu la clasa a IX-a.