VIDEO | Dezbaterea privind poluarea din Ploieşti a arătat lipsurile sistemului, de atribuţii, de o monitorizare completă, de sancţiuni aspre şi uneori de logică

VIDEO | Dezbaterea privind poluarea din Ploieşti a arătat lipsurile sistemului, de atribuţii, de o monitorizare completă, de sancţiuni aspre şi uneori de logică

O dezbatere publică privind poluarea din Prahova şi în special din aglomerarea urbană Ploieşti a reunit joi reprezentanţi ai autorităţilor publice, societăţii civile şi presei, pentru o discuţie serioasă, mai degrabă teoretică în prima parte şi mult mai aplicată în cea de-a doua, despre problemele actuale şi posibilele soluţii concrete.

Organizat de Observatorul Prahovean şi găzduit de Primăria Ploieşti, evenimentul a adus la aceeaşi masă reprezentanţi de la Garda de Mediu Prahova, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Direcţia de Sănătate Publică, Prefectura, Consiliul Judeţean, primăriile din Ploieşti, Brazi, Blejoi, Bărcăneşti şi Păuleşti, deputaţii Roberta Anastase, Graţiela Gavrilescu şi Dan Rădulescu, alături de activişti de mediu şi reprezentanţi ai unor ONG-uri precu, STOP Poluării Oraşului Ploieşti, Eco Natura sau Iubesc Ploieştii şi de reprezentanţi ai unor companii mari din industria petrolieră, precum Petrotel-Lukoil, Rompetrol şi OMV Petrom.

Una dintre primele probleme dezbătute privind calitatea aerului a fost cea a sistemului de măsurători, profesorul Silviu Burlui, venit de la Iaşi, avertizând că "nu măsurăm ceea ce trebuie" şi argumentând că sunt compuşi chimici, unii dintre ei specifici industriei din Ploieşti, care sunt ignoraţi de legislaţia şi de sistemul actual de verificare, dar şi de planurile de menţinere sau îmbunătăţire a calităţii aerului elaborate de autorităţile publice. "Pentru a lua orice măsură de combatere a poluării în municipiul Ploieşti ai nevoie să ştii unde sunt aceşti compuşi, cum evoluează, care este cauza lor", a mai punctat acesta, insistând pe necesitatea unui studiu aprofundat în acest domeniu. La rândul lor, reprezentanţii Eco Natura au detaliat situaţia rampei de deşeuri de la Băicoi, reclamând o lipsă de corectitudine din partea operatorului şi insistând pe nevoie implicării continue a autorităţilor.

În continuare, au luat cuvâtul reprezentanţii celor trei rafinării, vorbind despre investiţiile masive făcute în ultimii ani pentru reducerea poluării şi pentru îmbunătăţirea fluxurilor tehnologice.

Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova, Florin Diaconu, a luat cuvântul de mai multe ori în timpul dezbaterii, oferind detalii despre sistemul de monitorizare şi despre colaborarea cu Garda de Mediu şi declarând că datele din sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului, furnizate de instituţia pe care o reprezintă, nu pot fi utilizate de Gardă pentru a da amenzi, pe motiv de lipsă a unor autorizări, care, practic, în această logică, fac ca întreaga reţea să aibă doar un rol informativ. El a mai vorbit, printre altele, şi despre situaţia din 2017, descoperită abia de curând, după centralizarea raportărilor, când a fost depăşită valoarea limită anuală la benzen, depăşire pusă de reprezentantul APM Prahova pe fondul unei avarii înregistrate la Petrobrazi.

Acesta a mai punctat că, pe lângă o analiză aşa-zis calitativă, privind emisiile de la fiecare agent economic în parte, trebuie privite lucrurile şi dintr-o perspectivă cantitativă, explicând că situaţia Ploieştiului e una specifică, având un număr însemnat de poteţiali poluatori concentraţi într-un perimetru relativ mic.

S-a insistat pe importanţa unei comunicări mai bune cu populaţia, cu discuţia vizând reţeaua de monitorizare a calităţii aerului şi procedurile din comuna Brazi.

"Nu măsurăm tot ce trebuie"

Recent instalat la conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, Dan Ioniţă a confirmat spusele lui Silviu Burlui privind scăpările măsurătorilor de aer: "Nu măsurăm anumite substanţe poluatoare! Nu măsurăm compuşii derivaţi din benzen, nu măsurăm stireni, nu măsurăm fenolii, nu măsurăm cauciucul, izoprenul, alcoolul izopropilic. Ce facem ca aceste substanţe poluatoare să nu mai existe în atmosferă. Cred că pe asta ar trebui să ne axăm".

A urmat rândul parlamentarilor prezenţi să ia cuvântul, cu toate că le-a fost destul de greu, probabil cu alegerile apropiindu-se, să se abţină de la atacurile politice. Graţiela Gavrilescu, fost ministru al Mediului, întâmpinată cu reproşuri de unii dintre activiştii din sală, a vorbit despre măsurile luate cât a fost la guvernare, insistând pe convocarea unui grup de lucru cu agenţii economici mari, autorităţile ploieştene şi specialiştii din UPG, pe procedurile de revizuire a autorizaţiilor integrate de mediu începute în mandatul său şi pe introducerea obligaţiei de corelare a fluxurilor tehnologice cu prognozele meteo, astfel încât emisiile să fie reduse în zilele în care condiţiile atmosferice împiedică difuzia. Mai departe, deputatul Dan Rădulescu a făcut un bilanţ al monitorizărilor de calitate a aerului din Ploieşti, arătând că, la diverşi compuşi, se înregistrează depăşiri în majoritatea zilelor dintr-un an, în timp ce deputatul Roberta Anastase vorbit despre dotările existente la nivelul APM şi al Gărzii de Mediu şi despre sistemele de monitorizare a emisiilor, sugerând ca şi rezultatele testelor proprii făcute de rafinării să fie publicate, alături de cele de la staţiile clasice privind calitatea aerului: "Mă bucură că am scris societăţilor acum un an şi jumătate solicitându-le să-şi instaleze staţii de automonitorizare şi mă bucur să văd că ele au făcut-o. Sper că ele întrunesc standardele impuse de legislaţia în vigoare. Nu înţeleg de ce ele nu sunt deja în reţeaua de monitorizare la nivel naţional. Mi-aş dori să încercăm totuşi să livrăm informaţia reală către cetăţeni. Legislaţia în vigoare specifică faptul că Ministerul Sănătăţii are obligativitatea, la solicitarea Ministerului Mediului, când o comunitate se confruntă cu o stare specială de poluare, să facă o analiză, astfel încât să se vadă legătura dintre poluarea măsurată corect pe toţi compuşii şi comunitatea asupra căreia s-a manifestat această poluare".

Şi asta a fost doar prima secţiune a dezbaterii. În partea a doua, după ce reprezentanţii mai multor instituţii publice au plecat, inclusiv toţi cei trei deputaţi, participanţii rămaşi au discutat despre soluţiile pe care le întrevăd, de la îmbunătăţirea instrumentelor de monitorizare şi a comunicării cu populaţia, cu propunerea de creare a unei platforme online care să cuprindă toate măsurătorile privind calitatea aerului, inclusiv cele făcute de rafinării, şi până la modificarea legislaţiei. Activiştii de mediu - o etichetă atribuită până la urmă unor oameni care s-au trezit în situaţia de a lupta pentru o viaţă normală şi sănătoasă - au expus o serie de probleme de natură legislativă, altele au fost recunoscute de reprezentanţii APM sau ai Consiliului Judeţean, în discuţiile privind atribuţiile autorităţilor, planuri de măsuri sau standarde de procesare. Reprezentanta CJ Prahova a propus, spre exemplu, constituirea unor grupuri de lucru mai restrânse, unul care să cuprindă specialişti în domeniul poluării şi cel al sănătăţii publice, unul cu jurişti, care să analizeze legislaţia în vigoare.

Ca o părere personală, expusă în timpul dezbaterii şi, din ce-am observat, împărtăşită de mulţi dintre participanţi, e nevoie de o modificare a legislaţiei în domeniu, precum şi de o restructurare a instituţiilor de mediu. Practic, legea e proastă şi prost aplicată. Iar exemple au fost cu duiumul în timpul discuţiilor. E suficient să amintim faptul că limitele de poluare a aerului se calculează anual, pe baza unei medii care, practic, le-ar permite agenţilor economici să polueze "legal" pentru o parte din an, câtă vreme în restul timpului ţin emisiile sub control, sau să amintim faptul că, în timp ce APM şi Garda corespondează între ele, agenţii economici sunt puşi să se autoevalueze. Tot de legislaţie ţine şi această "bicefalitate" APM-Gardă, două instituţii cu atribuţii în acelaşi domeniu, una care autorizează şi coordonează, cealaltă care verifică şi amendează, două instituţii subfinanţate şi subdimensionate, într-una dintre cele mai industrializate zone din România, Garda de Mediu Prahova având doar şase echipe de control, două structuri care abia de curând au început să primească aparatură modernă. De ce n-ar putea fi restructurate cele două, într-o singură instituţie? De ce trebuie două rânduri de sedii, directori, secretare şi funcţionari la achiziţii şi contabilitate? N-ar fi mai bine dacă, în loc să corespondeze sau să arunce pisica, aceste instituţii şi-ar folosi împreună resursele de care dispun? Exemplul cel mai la îndemână pe care l-am găsit a fost cel al Consiliului Naţional al Audiovizualului, o instituţie care reuşeşte şi să avizeze şi să verifice şi amendeze, fără să fie "ruptă" în două. Spuneam că legea e prost aplicată nu ca un reproş la adresa vreunei persoane din vreo instituţie de mediu, ci mai degrabă ca o constatare, inclusiv pe baza argumentelor prezentate în sală, a faptului că de cele mai multe ori intervin anumite limitări. Ba, din contră, de-a lungul timpului deschiderea faţă de redacţia noastră a fost una bună, în special din partea APM Prahova şi poate ceva mai puţin din partea Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, cu o atitudine pe care, ca să nu supărăm prea tare, am putea s-o descriem mai degrabă ca timidă.

E nevoie de o modificare a legislaţiei încât autorităţile locale să aibă reponsabilităţi sporite, iar instituţiile de mediu să fie cu adevărat puse la muncă, pentru că, din nou o părere exprimată de mai multe persoane în timpul discuţiilor, poţi să schimbi un director sau un inspector de mediu, dar rezultatele să fie aceleaşi. 

E nevoie de o modificare a legislaţiei şi în privinţa sancţiunilor, aşa cum argumenta acum câteva săptămâni şi primarul Ploieştiului, care cerea amenzi raportate la ciferele de afaceri ale poluatorilor, explicând, plastic, că acum tragem cu praştia într-un tanc, cu referire la situaţiile în care companii cu cifre de afaceri de sute de mii sau milioane de euro primesc amenzi de 20.000 de lei. E nevoie de o modificare a legislaţiei care să protejeze operatorii corecţi şi să-i sancţioneze mai dur pe cei incorecţi, o altă propunere desprinsă din dezbaterea de azi fiind de reducere a termenelor de conformare, astfel încât un poluator dovedit să aibă activitatea suspendată aproape instant, nu s-o tărăgăneze din termen de conformare în termen de conformare.

 

Image
Image
Image