Cinstit de toată creştinătatea, Sfântul Nicolae a fost prins şi întemniţat pentru dreapta credinţă, primind de la Dumnezeu darul facerii de minuni.
Tradiţia Bisericii consemnează că Sfântul Nicolae s-a născut la sfârşitul secolului al III-lea într-o familie bogată din localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi. Numele său, Nicolae, vine de la „nicao“ care înseamnă „a învinge“, „a birui“, şi „laos“, care înseamnă „popor“. Astfel, Nicolae se traduce prin sintagma „învingător/biruitor de popor“.
Încă din copilărie, Sfântul Nicolae a dat semne de comportament spiritual excepţional, iar în timpul tinereţii s-a remarcat prin purtare aleasă, post, discernământ şi viaţă duhovnicească intense, scrie ziarul Lumina. A studiat la cele mai bune şcoli, unde s-a remarcat prin inteligenţa sa, iar în bisericile în care intra uimea pe toţi prin blândeţe şi nobleţe sufletească.
După moartea părinţilor săi, Teofan şi Nona, Nicolae a renunţat la toată averea pe care aceştia i-au lăsat-o. A împărţit-o săracilor şi a plecat în pelerinaj în Ţara Sfântă. Când s-a întors de la locurile sfinte, a devenit arhiepiscop al Mirei Lichiei.
A ajutat pe săraci, i-a primit pe cei păcătoşi, a apărat credinţa de erezii şi de persecutorii păgâni, el însuşi fiind chinuit de soldaţii împăraţilor Diocleţian şi Maximian, care au încercat să distrugă creştinismul şi să reintroducă religiile păgâne. El a continuat să apere legea lui Hristos, mergând prin cetate şi distrugând toate statuile zeilor la care se închinau păgânii.
VIDEO 🎦 Un ploieștean a folosit 200 de metri de instalații pentru decorul de Crăciun
În jurul anului 305 a fost întemniţat, dar atunci când pe tronul Imperiului Bizantin a urcat Constantin cel Mare (305-335), Sfântul Nicolae a fost eliberat, iar creştinii nu au mai fost persecutaţi.
Datorită generozităţii şi bunătăţii sale, Sfântul Nicolae a fost pus în legătură cu Naşterea Domnului şi se spune că sărbătorile de iarnă încep la Sfântul Nicolae, care este modelul uman al dărniciei lui Dumnezeu - Creatorul, care dă pe Fiul Său lumii la timpul potrivit, adică la Crăciun.
Sfântul Nicolae este primul care a vorbit despre cinstirea Maicii Domnului în Biserică, condamnând erezia lui Arie la Sinodul Ecumenic din anul 325.
Nu se ştie cu exactitate anul în care Sfântul Nicolae a plecat la Hristos, unele surse indicând anul 340, iar altele 350. Se ştie doar data, 6 decembrie, când este cinstit în zilele noastre.
O parte din mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se află în Biserica „Sf. Gheorghe“ Nou din Bucureşti.
Sfântul Nicolae a făcut numeroase şi felurite minuni chiar din timpul vieţii sale. Poate cea mai cunoscută şi îndrăgită este cea despre bărbatul care avea trei fete şi care, ajuns în pragul sărăciei, s-a gândit să-şi ofere fetele spre desfrânare. Se spune că seara, ori de câte ori gândul acesta îi revenea omului respectiv, Sfântul Nicolae, care era episcopul locului, arunca, în taină, o pungă cu galbeni în curtea lui, astfel încât să aibă cu ce să trăiască şi să nu dea fetele spre pierzare.
Datorită minunilor pe care le-a făcut, Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate, al celor acuzaţi pe nedrept. Sfântul Nicolae este serbat atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-catolică, la 6 decembrie.
