Premierul Bolojan a explicat, marți, de ce a cerut să fie tăiate 40% din posturile din administrația locală, după ce, anterior, coaliția căzuse de acord la un procent de 25%. În Prahova, din aproape 6.500 de posturi existente sunt ocupate 4.981 din care, potrivit simulărilor făcute la Guvern, ar trebui să dispară între 583 și 818, pe lângă cele care sunt în prezent vacante. Acest pachet de măsuri, pe care Executivul ar fi trebuit să-și asume răspunderea, este încă în dezbatere.
Într-o conferință de presă susținută marți, premierul Ilie Bolojan a susținut că „dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și riscăm să ne întoarcem anul viitor, dacă nu le reducem, în situația în care ne găsim anul acesta”.
„Pe primele șase luni ale acestui an, chiar dacă nu s-au făcut creșteri de personal, prin diferite anualizări, prin efecte ale administrației noastre, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele șase luni ale anului trecut, deși, teoretic, ar fi trebuit să scadă cu 5%, conform proiectului de buget. Asta pentru că, pe de-o parte, nu am desființat nici măcar posturile vacante pe care trebuia să le desființăm, iar prin efecte de anualizare avem 7 miliarde de lei suplimentar pe primele șase luni cheltuieli de personal, care, așa cum v-am spus, în fiecare an, dacă nu sunt controlate, consumă o bună parte din resursele pe care le colectăm de la cetățeni.
Pe partea de administrație publică locală, reforma este absolut necesară, atât datorită faptului că, în multe locuri, primăriile nu își pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează, cea mai mare parte dintre acestea trebuind să fie asigurate de la bugetul de stat. Or, în situația în care o primărie nu-și poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu există pentru cetățenii din respectiva localitate, ci există pentru angajații ei și ori reducem aceste cheltuieli și putem funcționa pe actuala structură administrativă, dar cu un număr de angajați mult mai mic și cu cheltuieli mai mici - pentru că se poate acest lucru și este dovedit în multe locuri - sau vom fi forțați, când se a ajunge la un acord politic, să facem o reorganizare administrativă și să desființăm unități administrative care nu se mai justifică datorită raportului dintre populația pe care o au și costurile pentru a susține administrația de acolo.
Pachetul pe administrație avea trei direcții importante: cel de creștere a capacității administrative - e important, pentru că face primăriile mai eficiente și le face într-adevăr capabile să-și exercite rolul. Cu asta, toată lumea a fost de acord. A doua componentă este partea de descentralizare - unde și aici există un acord - și, dacă acest proiect va fi adoptat, cu siguranță, vom vedea transferuri către autoritățile locale, deciziile se vor lua mai aproape de cetățeni și vom vedea active care astăzi sunt abandonate de ani de zile, în multe localități din țară care nu pot fi valorificate, fiind în administrarea diferitelor ministere care nu au capacitatea să le îngrijească, puse în valoare pentru cetățenii din acele localități. Și aici lucrurile sunt în bună regulă”, a explicat acesta.
Potrivit premierului, procentul de 25%, pe care s-a căzut inițial de acord, ar acoperi doar posturile vacante și nu ar însemna o reducere reală. „Între numărul maxim de posturi unde poate acționa Guvernul și numărul efectiv de posturi ocupate sunt 32%, care înseamnă posturi care nici nu au fost înființate sau posturi vacante. Prin urmare, când reduci 25% - această coloană -, înseamnă că nu atingi nici un post ocupat, pentru că ajungi puțin deasupra lor. Și atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, ne-am dat seama că, de fapt, facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că vom face reduceri ale căror efecte sunt aproape nule, pentru că desființează doar posturi care, ipotetic, n-au fost înființate, sau posturi vacante și efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu-mi pot permite, în situația în care este România, să vin cu astfel de soluții în fața cetățenilor în calitate de prim-ministru. Din acest motiv, am propus să facem o analiză, cât se poate de corectă și de cinstită, asupra administrației locale din România. (...)
Dacă vrem să avem o reducere, de exemplu, de 5% efectivă a personalului în administrația publică locală din România, înseamnă, pe principiul pe care vi l-am arătat, că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim, ca să avem un efect asupra posturilor ocupate. Am făcut o astfel de simulare și, din peste 3200 de unități administrative, în sub 1000 ar trebui redus personalul în această ipoteză. Asta înseamnă că în aceste 1000 de localități, care înseamnă deci 30% din numărul de unități administrative, cu siguranță există personal supradimensionat; fără niciun fel de dubiu. Dacă am face un calcul de aproximativ 10% reducere efectivă de personal la posturile ocupate, ar însemna ca din numărul total de posturi, să avem o reducere de aproximativ 40%, ca să avem efecte asupra numărului de posturi efectiv ocupate. Ceea ce înseamnă că în jumătate din unitățile administrative din România, ar trebui făcute reduceri de personal, iar jumătate își văd de treaba lor, pentru că și-au calculat personalul de așa natură încât funcționează relativ eficient”, a detaliat premierul.
Guvernul a publicat, în acest context, o analiză privind administrația publică locală. Potrivit documentului, Ploieștiul s-ar afla printre cele mai afectate de tăieri. Din cele 904 posturi ocupate, ar urma să dispară 207, pe scenariul de reducere cu 40%, și 240 pe scenariul de 45%.
Situația pe județ se prezintă astfel, conform analizei Guvernului:
„Premierul Ilie Bolojan a dispus prefecturilor, prin Ministerul Afacerilor Interne, să verifice datele comunicate, până acum, de primării și consilii județene, în privința personalului din aparatele proprii, astfel încât, până la finalul săptămânii să existe o situație la zi. Primarii și președinții de consilii județene, care au comunicat inițial date eronate, au timp, până joi, 4 septembrie 2025, să transmită cifrele corecte. Pe baza acestor date, se realizează analiza personalului din aparatele proprii ale primăriilor și consiliilor județene, care va fundamenta reforma administrației publice locale”, a mai transmis Guvernul.
Guvernul și-a asumat răspunderea pe al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare