Echipajul unei aeronave a companiei HiSky, care opera cursa pe ruta București – Hurghada (Egipt), a semnalat, după decolare, activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei. La nivelul Aeroportului Otopeni a fost declanșat planul de intervenție, 18 echipaje ISU și de la AMbulanță fiind mobilizate acolo, în așteptarea aterizării avionului cu aproape 200 de oameni la bord.
„Echipajul a decis revenirea pe aeroportul din București, iar aeronava a survolat aproximativ o oră pentru consumul de carburant, până la atingerea greutății optime de aterizare.
Aeronava a aterizat în siguranță. Nicio persoană nu a necesitat îngrijiri medicale.
La bord s-au aflat 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului”, a anunțat Departamentul pentru Situații de Urgență.
Pentru a gestiona o eventuală situație de urgență, la Otopeni au fost trimise echipaje de salvatori cu 10 autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS), 1 autospecială pentru descarcerare (AScM), echipaje de salvatori, 4 echipaje SMURD, 1 unitate de terapie intensivă mobilă (UTIM) și 2 ambulanțe SABIF.
„Măsurile sunt strict preventive, conform protocolului aplicabil în astfel de situații, pentru a asigura un răspuns rapid în eventualitatea unei necesități medicale sau tehnice”, a transmis DSU.
De asemenea, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a convocat reprezentanții spitalelor din București într-o celulă de criză, pentru ca unitățile să fie pregătite să preia, la nevoie, un număr mare de pacienți.
Mesajele RO-ALERT vor avea asociate sunete diferite, în funcție de tipul avertizării
Din fericire, scenariul nu s-a adeverit. Mobilizarea în sine a atras însă imediat critici.
„Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav. Rolul meu este să fiu pregătit înainte.
Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale. Spitale care, în acest moment, funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%. Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație.
Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză. Le-am informat, le-am pus în alertă și am asigurat coordonarea necesară. Am menținut legătura directă cu Aeroportul București, Ministerul Transporturilor și Departamentul pentru Situații de Urgență.
Asta înseamnă responsabilitate.
Se mai putea întâmpla ceva: chiar și cu o aterizare în siguranță, puteau exista pasageri cu hipoxie, atacuri de panică sau alte probleme medicale care necesitau spitalizare. Și pentru asta trebuia să fim pregătiți.
A spune că am creat panică pentru că am informat public și am pus sistemul în alertă este complet absurd. Informarea înseamnă transparență. Iar transparența, într-o situație potențial critică, înseamnă încredere. Imaginați-vă, însă, scenariul invers: 20–30 de pacienți ajung simultan la spitale și noi nu suntem pregătiți. Atunci ce am fi spus?
Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica. Pentru că prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații”, le-a răspuns ministrul celor care au criticat mobilizarea în urma alertei de duminică seară, de la Otopeni.
