Contextul internațional, respectiv menținerea restrictionării navigației prin strâmtoarea Ormuz, riscurile privind aprovizionarea, cererea ridicată pentru energie sau chiar numai și declarațiile liderilor politici implicați, influențează major evoluția dinamic crescătoare a preturilor europene pentru gazele naturale.
Implacabil, piață românească a gazelor naturale urmează aceeași tentidenta de creștere a cotațiilor de preț pentru perioada imediat următoare și pe termen mediu, având implicație asupra categoriilor de consumatori neprotejați de prețul reglementat prin Ordonanța de urgență 12/2026. În acest sens vă prezentam perspectiva de abordare pentru componenta energetica a gazelor naturale a lui Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.
„În legătură cu discuțiile publice și anumite afirmații potrivit cărora vă urma o criză a gazelor în România în perioada următoare, doresc să fac următoarele precizări:
Pentru că suntem o țară cu o producție internă importantă, având în prezent cea mai mare producție de gaze naturale din UE, situație care vă fi consolidată odată cu începerea exploatării, în 2027, a proiectului Neptun Deep, România se află într-o situație mult mai bună față de alte țări europene în ceea ce privește gazele naturale pentru perioada următoare.
În primul rând, conform OUG nr. 12/2026, populația este protejată. Există un mecanism reglementat prin care producătorii sunt obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici și către producătorii de energie termică. Deja cantitățile pentru furnizorii care au consumatori casnici și pentru producătorii de energie termică au fost contractate, în principal prin efortul Romgaz.
În al doilea rând, România se află peste media europeană în ceea ce privește nivelul de înmagazinare a gazelor și are obligația, potrivit cadrului național și european, de a constitui un stoc de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare. Conform noilor reguli europene, nu mai există obligația de a atinge acest nivel exact la 1 noiembrie, ci în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie 2026. În plus, statul membru poate coborî cu până la 10 puncte procentuale (deci, practic, până la 80%) în cazul unor condiții dificile de umplere a depozitelor, iar Comisia Europeană poate permite încă până la 5 puncte procentuale de flexibilitate dacă persistă condiții nefavorabile de piață. Cunosc bine această situație pentru că, în perioada în care am fost președintele comisiei ITRE, am fost raportorul Parlamentului European pentru regulamentul privind înmagazinarea gazului natural.
Pentru că există posibilitatea să avem o creștere a consumului de gaz datorită intrării în sistem a capacităților de producție de la Mintia, Iernut – noua centrală, Constanța și Arad (proiecte PNRR), precum și conectarea multor consumatori casnici conectați prin programul Anghel Saligny, la ultimul Comandament pe gaz din luna august a fost făcută recomandarea către toate companiile care au obligații legate de înmagazinare să accelereze ritmul și să crească peste obligația minimă legală.
Există însă nevoia de a găși soluții de sprijin, în conformitate cu regulile economiei de piață și ale ajutorului de stat european, dar și țînând cont de posibilitățile bugetului național și de sursele europene disponibile, pentru consumatorii industriali, care vor resimți creșterea prețurilor pe piața liberă.
Această situație este determinată de un context european și internațional foarte complicat, care a dus la creșterea prețului gazelor și la estimări privind o creștere semnificativă în iarna și primăvara următoare.
Am discutat pe larg prognozele și îngrijorările pentru iarna viitoare la ultimul Consiliu al miniștrilor energiei din UE din iunie anul acesta, la Luxemburg și, cu siguranță, vom rediscuta subiectul la Consiliul de la Dublin, din luna septembrie, organizat de președinția irlandeză a Consiliului UE.”
Foto ilustrativ.