Instanța a respins propunerea DIICOT privind luarea unei măsuri preventive în cazul azilelor ilegale din Bihor. Decizia Curții de Apel București este definitivă.
Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată, respectiv complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Curtea de Apel București a admis luni contestațiile celor șase inculpați în dosarul azilelor ilegale din Bihor și a revocat măsura controlului judiciar.
„Respinge ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de inculpați”, se arată în minuta Curții de Apel București, pronunțată luni, citată de HotNews.
Decizia Curții este definitivă.
Viorel Pașca, soția, cei trei fii și femeia care coordona activitatea la asociație au fost plasați sub control judiciar, au fost puși sub acuzare de DIICOT în urma descinderilor din 1 iulie. O zi mai târziu, procurorii au cerut arestarea lor.
Magistratul Tribunalului București a judecat, în primă instanță, propunerea de arestare și a apreciat că nu se justifică o astfel de măsură. Împotriva celor șase inculpați a fost luată măsura controlului judiciar, pe care DIICOT a contestat-o, solicitând Curții arestarea preventivă.
Tribunalul a motivat că persoanelor cazate în casele familiei Pașca li se asigurau hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, precum și efectuarea formalităților necesare în caz de deces, chiar dacă într-un cadru neautorizat și insuficient raportat la exigențele legale.
În motivarea deciziei, judecătorul atrăgea atenția că unități medicale, servicii de ambulanță, autorități ale administrației publice locale ori servicii publice de asistență socială au fost cele care au trimis mare parte dintre pacienți la Bihor, pentru că instituțiile de stat nu au găsit alte soluții pentru a le asigura protecția.
În plus, la evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică, magistratul tribunalului a făcut trimitere la întregul material probator administrat în cauză, „inclusiv la acele împrejurări care infirmă imaginea unei activități desfășurate exclusiv în condiții degradante”.
„Deși locațiile administrate de inculpați nu funcționau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse de legislația specifică, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare, aspecte care relevă existența unor spații de cazare, de curățenie și igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale”, mai subliniază tribunalul în motivare.
