Patru exemplare de elan au ajuns recent în Parcul Natural Vânători Neamţ, marcând revenirea oficială a speciei în pădurile ţării după o absenţă de peste două secole, anunță Romsilva.
Reprezentanții Regiei spun că reintroducerea elanului (Alces alces) în habitatul său istoric este „o premieră absolută pentru conservarea biodiversităţii din România”
„Cele patru exemplare, 1 mascul şi trei femele, provin din centre specializate din Germania, Franţa şi Elveţia, fiind selectate riguros pentru a asigura o aclimatizare optimă în noul areal. Acţiunea face parte din proiectul strategic «Ţinutul Zimbrului: conservare, educaţie şi turism în Parcul Natural Vânători Neamţ», iniţiat de Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ şi implementat în parteneriat cu Asociaţia de Ecoturism din România (AER), ACDB şi Asociaţia Mioritics”, precizează sura citată.
Pentru a asigura succesul acestei etape delicate, cele patru exemplare de elan vor fi ținute în carantină timp de 30 de zile, sub supravegherea personalului Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ. În acest interval, accesul publicului este restricţionat pentru a permite monitorizarea stării de sănătate şi adaptarea animalelor la noul mediu. Ulterior, publicul va putea admira exemplarele de la o distanţă de siguranţă, respectând normele de vizitare a ariei protejate.
„Aducerea elanilor este un act de reparaţie morală faţă de natură. Alături de reintroducerea zimbrului, acest proiect consolidează statutul Parcului ca reper pentru conservarea naturii în România şi ca model de bune practici în care protejarea speciilor vulnerabile sprijină educaţia şi dezvoltarea comunităţilor locale”, a declarat Sebastian Cătănoiu, directorul Parcului Natural Vânători Neamţ.
Elanul, cunoscut în trecut şi sub denumirea de „plotun”, a fost o prezenţă constantă în fauna României până la începutul secolului al XIX-lea, fiind menţionat inclusiv de Dimitrie Cantemir în „Descripţio Moldaviae”. Dispărută de peste 200 de ani, specia a mai fost semnalata doar sporadic prin exemplare rătăcite în secolul XX.
Proiectul este susţinut financiar de Fundaţia OMV Petrom prin programul „Verde pentru viitor”, dezvoltat de FDSC şi Propark.