Statul român trebuie să achite către Pfizer suma de 600 de milioane de euro, pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles în procesul intentat țării noastre nu este definitivă, dar este executorie, România urmând să recupereze banii în cazul în care câștigă apelul.
Hotărârea de miercuri a instanței belgiene obligă România la plata a 600 milioane de euro și Polonia la plata a 1,2 miliarde de euro, către Pfizer, obligând practic cele două țări să preia zeci de milioane de doze de vaccin anti-Covid contractate pentru ele, dar care nu au mai fost comandate și livrate. Compania farmaceutică a dat în judecată Polonia şi România la sfârşitul anului 2023 pentru a le obliga să respecte contractul semnat între Comisia Europeană şi Pfizer pentru livrarea unui număr stabilit de doze de vaccin pe parcursul mai multor ani, după ce, ținând cont de evoluția pandemiei, acestea au refuzat să mai respecte înțelegerea.
Decizia pronunţată în cauza Pfizer BioNTech împotriva României
„La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziţie a unor doze de vaccinuri împotriva Covid-19. Acest contract de achiziţie a fost încheiat în numele statelor membre ale UE în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor de achiziţii publice, denumită „procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”.
Acest contract prevedea, în special, obligaţia fiecărui stat membru de a achiziţiona un număr specific de doze de vaccin împotriva Covid-19 prevăzut într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare şi de comun acord cu statele membre participante, printre care se număra şi România.
În decembrie 2023, Pfizer a chemat România în faţa Tribunalului francofon de Primă Instanţă din Bruxelles pentru executarea silită a contractului menţionat anterior, ca urmare a refuzului acesteia din urmă de a prelua livrarea tuturor dozelor şi de a plăti preţul convenit.
Tribunalul a indicat mai întâi că elementele care i-au fost prezentate nu îi permiteau să constate o neregulă în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer. De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condiţiile de reziliere a contractului de achiziţie în favoarea României şi că aceasta nu demonstra că contractul de achiziţie – şi mai ales clauzele sale referitoare la preţ, la numărul de doze sau la exonerările de răspundere – ar constitui un indiciu al unui abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer.
Instanţa a constatat, de asemenea, că evoluţia pandemiei, şi în special scăderea ratei de infectare, nu constituiau circumstanţe care să justifice eliminarea sau adaptarea obligaţiilor contractuale ale României faţă de Pfizer.
În sfârşit, instanţa a constatat că, în circumstanţele speţei, România nu a demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin continuarea executării obligaţiilor contractuale.
În consecinţă, instanţa a obligat România să preia livrarea dozelor de vaccin care îi rămân şi să plătească preţul acestora către Pfizer, respectiv 3.031.128.036,97 RON TVAC (aproape 600.000 €)”, se arată în comunicatul Tribunalului.
Decizia pronunţată în cauza Pfizer BioNTech împotriva Poloniei
„La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziţie a unor doze de vaccinuri împotriva Covid-19. Acest contract de achiziţie a fost încheiat în numele statelor membre ale UE în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor de achiziţii publice denumită „procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”. Acest contract prevedea, în special, obligaţia fiecărui stat membru de a achiziţiona un număr specific de doze de vaccin împotriva Covid-19 prevăzut într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare şi de comun acord cu statele membre participante, printre care se număra şi Polonia.
În septembrie 2023, Pfizer a chemat Polonia în faţa instanţei în vederea executării silite a contractului menţionat anterior, ca urmare a refuzului acesteia din urmă de a prelua livrarea întregii cantităţi de doze şi de a plăti preţul convenit.
Instanţa a indicat mai întâi că elementele care i-au fost prezentate nu îi permiteau să constate o neregulă în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer.
De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condiţiile de reziliere a contractului de achiziţie în favoarea Poloniei şi că aceasta nu demonstra că contractul de achiziţie – şi mai ales clauzele sale referitoare la preţ, la numărul de doze sau la exonerările de răspundere – ar constitui o indicaţie a unui abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer.
Instanţa a constatat, de asemenea, că nici războiul din Ucraina, nici evoluţia pandemiei, şi în special scăderea ratei de infectare, nu constituiau circumstanţe care să justifice eliminarea sau adaptarea obligaţiilor contractuale ale Poloniei faţă de Pfizer.
În cele din urmă, instanţa a constatat că, în circumstanţele speţei, Polonia nu a demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin continuarea executării obligaţiilor contractuale.
În consecinţă, instanţa a obligat Polonia să preia livrarea dozelor de vaccin care îi mai rămân şi să plătească preţul acestora către Pfizer, respectiv 5.644.290.747 PLN (aproape 1.300.000.000 €)”, a precizat instanța pe aceeași cale.
Hotărâre executorie. Ministrul Sănătății: „România va trebui să plătească această sumă”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat, după anunțarea deciziei instanței, că hotărârea, chiar dacă nu e definitivă, este una executorie. „Indiferent dacă se face apel sau nu, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, banii vor fi returnați, dar acum trebuie să analizăm toate datele, inclusiv penalitățile”, a spus Rogobete, precizând că „banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Acesta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. astăzi Ministerul Sănătăţi nu are această sumă în buget”.
Rogobete: „Se vede de la distanţă că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depăşesc cu mult populaţia României”
În același context, ministrul a criticat decizia luată la acea vreme de autoritățile române. „Este adevărat că în mai 2021 nu știam în ce direcție va merge sau nu pandemia, dar este evident că în mai 2021 știam sigur că populația țării nu se va dubla. Pentru că aceste doze de vaccin și vorbim aici de 29 de milioane de doze comandate în mai 2021, suplimentar față de celelalte doze și vorbim de aproape 30 de milioane de doze deja contractate. Practic s-a dublat cantitatea de vaccin într-un mod care nu ține cont nici de demografie și nu ținea cont nici de rata de vaccinare”, a spus acesta. „Se vede de la distanţă că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel”, a mai declarat Alexandru Rogobete.
Cu privire la o posibilă renegociere, acesta a explicat că această variantă nu ar fi adus un avantaj fiscal României: „Renegocierea nu însemna că nu mai primim dozele. Renegocierea era că le achiziționăm cu un procent mai redus. Practic ar fi trebuit să achiziționăm cele 29 de milioane de doze, să le depozităm și să plătim și costul distrugerii dozelor respective. Deci nu era neapărat un avantaj fiscal la momentul respectiv acea renegociere”.
„Decizia Tribunalului de la Bruxelles se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate și care nici nu au fost livrate în România, dar ele sunt parte din contractul semnat în anul 2021, luna mai. Nu aveam obligație să le comandăm, dar făceau parte din acel contract. Înseamnă că s-a pus o a treia comandă, deși în România exista un stoc încă de doze de vaccin neutilizate și asta s-a dovedit în momentul în care ele au fost distruse și vorbim aici de 3,5 milioane de doze”, a explicat ministrul potrivit căruia decizia de la acel moment face obiectul unei analize politice și administrative riguroase.
Citește articolul: VIDEO 🎦 Spitalul CFR Ploiești și Spitalul de Pediatrie trec în subordinea CJ. Ministrul Sănătății: Prahova, primul județ care realizează comasarea administrativă a spitalelor
