Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a devenit țara vizată de cele mai multe sancțiuni din lume, în cadrul Forumului de Afaceri BRICS desfășurat vineri la New Delhi.
Într-o sesiune ulterioară de întrebări și răspunsuri cu jurnaliști ruși, Putin și-a extins atacul la adresa Occidentului, acuzând guvernele occidentale pentru o serie de probleme, de la războiul din Ucraina până la dificultățile economice și politice cu care se confruntă Europa, scrie Știrile ProTV citând Kyiv Post.
Liderul de la Kremlin a prezentat puterile occidentale drept „vechi lideri” aflați în declin, care încearcă să-și păstreze dominația pe măsură ce economiile emergente își consolidează influența pe scena internațională.
El a susținut că țările BRICS au generat peste 40% din PIB-ul mondial în ultimii cinci ani, comparativ cu 29% în cazul Grupului celor Șapte.
Putin a ironizat, de asemenea, grupul marilor democrații industrializate, referindu-se la „așa-numitul G7” și adăugând: „De ce este numit «mare», nu înțeleg”.
Rusia a aderat la ceea ce avea să devină G8 în 1997, însă a fost suspendată din grup în 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, iar formatul a revenit la G7.
El a acuzat guvernele occidentale că au abandonat principiile pieței libere pe care le promovau odinioară și că recurg la sancțiuni, sancțiuni secundare, confiscarea navelor și alte restricții pentru a-și recâștiga ceea ce el a descris drept „fosta poziție de lider”. „Concurenții voștri occidentali încearcă astăzi, prin toate mijloacele posibile, să-și restabilească fosta poziție de lider”, a declarat Putin.
Liderul rus a subliniat apoi amploarea presiunilor internaționale exercitate asupra Moscovei. „Peste 30.000 de sancțiuni au fost impuse Rusiei”, a declarat Putin, susținând că această cifră este „aproape de două ori mai mare decât împotriva tuturor țărilor lumii la un loc”.
Sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au fost extinse semnificativ după ce Putin a ordonat invazia pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Măsurile au vizat sectoarele financiar, energetic, tehnologic și militar-industrial ale Rusiei, în încercarea de a limita capacitatea Moscovei de a-și susține războiul.
Putin a susținut însă că presiunile au făcut Rusia mai puternică, afirmând că Moscova și-a „consolidat suveranitatea națională” și și-a redirecționat comerțul către ceea ce el a descris drept „parteneri de încredere și previzibili”.
Putin avertizează că trimiterea trupelor europene în Ucraina ar însemna „război cu Rusia”
Deși a insistat că Moscova nu reprezintă o amenințare pentru Europa, Putin a lansat imediat un nou avertisment cu privire la discuțiile despre desfășurarea unor forțe europene în Ucraina, ca parte a unor eventuale garanții de securitate după încheierea războiului. „Acum vorbesc despre cum ar putea trimite trupe pe teritoriul Ucrainei. Asta înseamnă război cu Rusia”, a transmis Putin.
Țările europene au discutat despre posibilitatea unei prezențe militare în Ucraina ca unul dintre elementele unor garanții de securitate menite să descurajeze Moscova să lanseze un nou atac după un eventual armistițiu sau acord de pace. Până în prezent, o astfel de desfășurare de trupe nu a avut loc.
Rusia a amenințat în repetate rânduri cu escaladarea conflictului, pe măsură ce aliații occidentali ai Ucrainei și-au intensificat sprijinul militar pentru Kiev. În același timp, Ucraina a susținut că garanțiile de securitate credibile sunt esențiale pentru a împiedica Moscova să folosească un eventual armistițiu pentru a se regrupa și a-și relua agresiunea.