Cele două entități se acuză reciproc, de zile bune, pentru declanșarea crizei de la Paltinu. Joi dimineață, Ministerul Mediului a transmis un punct de vedere referitor la evenimente care au precedat oprirea furnizării apei.
Ședința din 22 octombrie, de la Paltinu
- În comunicatul transmis joi, pe 4 decembrie, reprezentanții Ministerului Mediului fac referire la minuta unei întâlniri tehnice desfășurate la barajul Paltinu între ANAR, ABA Buzău-Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiștii firmei de scafandri și operatorul de apă ESZ Prahova. Ședința a avut loc pe 22 octombrie.
„În această ședință, specialiștii au constatat că lucrările de remediere la GF2 pot determina, temporar, o creștere a turbidității în apa brută care ajunge la Stația de Tratare Voila.
În niciun moment, operatorul ESZ Prahova, singura instituție care tratează apa pentru consum, nu a informat participanții și nu a transmis MMAP că o astfel de creștere a turbidității ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa și, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă.
Deși avea obligația legală și profesională de a anunța orice situație care pune în pericol continuitatea tratării apei, ESZ Prahova:
- nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi,
- nu a prezentat limitele tehnologice ale stației de tratare,
- nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea,
- nu a activat nicio măsură de prevenție (rezerve, acumulări tampon, surse alternative)”, susține Ministerul Mediului, în comunicatul în care menționează că „documentul din 22 octombrie nu conține nicio avertizare, observație sau notă semnată de operatorul ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei în caz de creștere a turbidității, deși este singura structură care avea responsabilitatea exclusivă de a semnala incapacitatea de potabilizare”.
- La aceeași ședință au făcut referire, încă de acum două zile, și reprezentanții ESZ Prahova, care spun că au fost anunțați telefonic despre acea întâlnire la care au avut calitate de invitați și ale cărei concluzii nu și le-au însușit: „În data de 22.10.2025 o persoană angajată din cadrul SGA Prahova - ABA Buzău a luat legătura telefonic cu un angajat al ESZ Prahova pentru a îl invita la o şedinţă operativă la Barajul Paltinu cu participanţi atât din cadrul MMAP, cât şi din cadrul ANAR. Ulterior a fost transmis prin intermediul e-mail-ului acestuia o minută, în data de 27.10.2025, unde apărea societatea ca şi invitată prin 2 angajaţi, în realitate concluziile nefiind însuşite de societate.
Prin adresa DIME-ELCP 18262/29.10.2025 am fost informaţi despre continuarea demersurilor de golire a barajului şi că în cadrul şedinţei au participat 2 angajaţi ai societăţii”, au reclamat reprezentanții Exploatare Sistem Zonal Prahova.
Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență din 6 noiembrie
- Referitor la acest document, Ministerul Mediului subliniază că se referă „strict la riscul operațional generat de avaria la golirea de fund GF2, cauzată de incidentul tehnic din 17 iunie 2025”.
„Hotărârea nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare.
CJSU a recunoscut o situație GENERATOARE de urgență, legată exclusiv de:
- imposibilitatea intervenției tehnice la GF2,
- riscul pentru siguranța barajului dacă lucrările nu se fac,
- obligativitatea reparării instalației avariate.
Acest document nu precizează că ESZ Prahova ar fi avertizat sau ar fi solicitat vreo măsură privind riscul populației de a nu mai avea acces la apă potabilă”, se apără reprezentanții Ministerului Mediului.
- Același lucru îl susține și conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova, indirect, în sensul că, potrivit precizărilor făcute pe 2 decembrie, societatea nu ar fi fost chemată să ia parte la respectiva ședință.
„Înţelegem că după această adresă (de la finalul lunii octombrie - n.r.), au avut loc mai multe şedinţe ale COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PRAHOVA, unde societatea noastră nu a avut calitatea de invitată, şedinţe la care au fost adoptate hotărâri cu privire la Barajul Paltinu, care nici măcar nu ne-au fost comunicate. Doar după oprirea apei am fost invitaţi la aceste şedinţe şi ni s-au trasat sarcini”, susțin cei de la ESZ.
Responsabilități
- Al treilea punct a comunicatului transmis astăzi de Ministerul Mediului subliniază că „operatorul avea obligația legală și contractuală de a:
- menține rezerve minime de apă (BAC-ul nefuncțional din 2017),
- raporta imediat orice limită tehnologică a stației,
- evalua impactul turbidității asupra procesului de tratare,
- informa MMAP, ANAR și autoritățile locale în cazul unei posibile întreruperi,
- activa surse alternative”.
Sursa citată subliniază că „niciuna dintre aceste obligații nu a fost îndeplinită”. Totodată, Ministerul Mediului neagă că ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă și că ar fi ignorat avertismente. „Ba mai mult, reprezentanții Ministerului Mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe ședințe tehnice și au primit asigurări de la toate autoritățile din subordine de la nivel local că nu există riscul populației de a nu mai avea acces la apă. ESZ Prahova, instituția responsabilă de tratarea și furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Stației Voila”, au mai transmis reprezentanții Ministerului.
- ESZ susține, însă, că infrastructura de apă operată de societate se află în patrimoniul public al statului, în administrarea ANAR, și că potrivit contractului pe care îl are cu „Apele Române” „nu are dreptul legal să facă investiții majore”, ci doar „lucrările de întreținere și reparații curente ale bunurilor, pentru a le menține în starea în care au fost primite la momentul încheierii contractului”, în timp ce „Administrația Națională Apele Române va efectua lucrările de reparații capitale ale bunurilor în limita fondurilor alocate de la buget.”
„Bazinul de Apă Curată (B.A.C.) Lunca Mare face parte dintr-o amenajare hidrotehnică ce se desfăşoară pe o lungime de 3 km în albia majoră a râului Doftana, între Cheile Brebu (unde se afla Priza de apă brută Brebu) şi Barajul Voila şi este realizată conexiunea cu conductele ce alimentează Staţia de tratare a apei Voila. Aceasta amenajare a fost construită între anii 1982 - 1986, iar Bazinul de Apă Curată a fost pus în funcţiune în anul 1988. Scopul acestuia este de a realiza o acumulare tampon de apă curată pentru Staţia de Tratare a Apei Voila în situaţii de viituri. Volumul de nivel maxim este 315.000 mc, iar volumul util este 258.000 mc.
ESZ Prahova S.A. a întocmit încă din 2021 Nota conceptuală pentru „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare”. Documentul a fost însușit de ANAR și Ministerul Mediului, însă procesul administrativ s-a derulat într-un ritm lent, întinzându-se pe ani de zile. Administraţia Naţională APELE ROMANE ne transmite prin adresa nr.DDI-PI/28960/31.10.2025 referitor la realizarea investitei "Reabilitarea Bazinului de apă curată şi a lucrărilor anexe pe raul Doftana, judeţul Prahova" că a fost emis Avizul CTE M.M.A.P. nr.31 /30.09.2025 şi urmează să fie supus avizării documentatei în cadrul Consiliului lnterministerial, urmând ca în anul 2026 să se emită actul aprobator prin Hotărâre de Guvern. După aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi sub condiţia asigurării fondurilor necesare durata de realizare a investiţiei este de 32 luni, din care 8 luni pentru proiectare şi 24 luni pentru execuţie.
Responsabilitatea pentru blocaj aparține exclusiv instituțiilor centrale, nu operatorului”, acuză, la rândul lor, reprezentanții societății.
Reacția ESZ Prahova, la acuzațiile privind criza de la Paltinu: „Problema apei din Prahova este cauzată de deciziile greșite ale ANAR și ale Ministerului Mediului”
