„Telegrama” i-a provocat pe cei mai importanţi candidaţi de la alegerile locale din 2020 să răspundă la un chestionar despre subiecte de interes, care au fost sau încă sunt la ordinea zilei şi care fie au creat opinii împărţite, fie au rămas fără soluţii. Este o dezbatere de la distanţă, despre soluţii, viziune şi dezvoltare. Iată ce a răspuns candidatul USR-PLUS pentru Primăria Ploieşti, Răzvan Enescu!
1. Poluarea
Ce poate face instituţia pentru a reduce poluarea din Ploieşti?
Noi avem o problemă foarte mare, în primul rând cu poluarea industrială, în al doilea rând cu poluarea generată de traficul auto şi pe locul trei ar fi poluarea centralelor de apartament. Pentru poluarea industrială noi trebuie să ne asigurăm că nu avem poluatori, ci emiţători de noxe. E o diferenţă foarte mare, cel care emite noxe respectă legislaţia, poluatorul nu o respectă, are depăşiri. Cum putem să facem acest lucru? Trebuie să avem nişte laboratoare mobile, sau cel puţin cei de la APM să aibă, să facem nişte presiuni către Agenţia pentru Protecţia Mediului să aibă nişte laboratoare, omologate, pentru o gamă mai largă de substanţe. Noi trebuie să monitorizăm toţi compuşii, trebuie să adaptăm monitorizarea de mediu la specificul industrial din Ploieşti. Nu putem să spunem că nu avem o poluarea industrială, când nu sunt monitorizaţi anumiţi compuşi chimici.
În al doilea rând, Primăria trebuie să facă nişte cordoane verzi. Avem posibilitatea să facem aceste cordoane, avem de exemplu nişte terenuri în zona de sud şi sud-vest a Ploieştiului, astfel încât am putea să facem o barieră verde între Brazi şi oraş. Aceste bariere verzi şi plantarea de copaci şi arbuşti filtrează aerul poluat. Noi mai avem un tip depoluare, aş considera-o tot poluare economică, nu neapărat industrială, poluarea agricolă. Specificul agricol al României lasă o perioadă destul de lungă de timp terenul descoperit, astfel încât particulele mici, faimoasele PM-uri, care sunt cancerigene, intră în oraş. De aceea oraşul nostru şi oraşele de câmpie în general sau de aşa-zisă semicâmpie, început de deal, sunt foarte prăfuite. Bucureştiul e un exemplu. Dacă noi plantăm aceste bariere verzi, în jurul oraşului, rezolvăm şi problema industrială şi problema poluării agricole.
Totodată, la partea de construcţii, noi trebuie să ne asigurăm că în momentul în care avem construcţii respectăm legislaţia şi punem acele perdele de protecţie, să nu iasă molozul.
Pentru partea legată de poluarea rutieră?
Trebuie să încurajăm foarte mult mersul cu mijloace de transport în comun. Eu, de exemplu, am venit până aici cu maşina personală. Nu am cum să vin şi foarte mulţi oameni nu au cum să meargă cu mijloacele de transport în comun pentru că în momentul de faţă condiţiile din acele mijloace de transport nu sunt optime. Acum este mai răcoare, dar în zilele trecute cred că în orice autobuz din Ploieşti se depăşeau 40 de grade. Nu se poate merge în condiţiile astea, iar pe timp de iarnă trebuie să ne asigurăm că sunt încălzite corespunzător, că sunt comode, că vin la timp şi că sunt sigure, adică nu există hoţi, vandalism, chiar şi agresiune verbală. Mai mult, trebuie să încurajăm oamenii să folosească combinat mijloacele de transport, adică putem să oferim acele parcări multimodale sau parcări în centru. Mai este, apropo, o poluare minoră prin faptul că oamenii caută locuri de parcare şi se mişcă mult, mai ales că motorul merge turat. Sunt mai mulţi factori care se adună. Apoi, noi va trebuie să îmbunătăţim parcul auto şi de tramvaie. Finanţările europene nu asigură bani pentru achiziţie de noi autobuze cu combustibil fosil, dar pot asigura pentru sisteme electrice. Trebuie să facem această tranziţie către transportul public electric sau cel puţin hibrid.
Un al treilea lucru pe care putem să-l facem este încurajarea treptată în cazul taxiurilor, într-o perioadă de timp medie, să treacă la hibrid şi apoi către electric. Am un exemplu în Chişinău, totuşi într-una dintre cele mai sărace ţări din Europa, majoritatea taxiurilor sunt hibrid.
Vorbeam de centrale de apartament. Ele sunt o problemă. Conform legislaţiei, pentru montarea unei centrale de apartament este nevoie de realizarea unui coş coaxial care duce tot fumul deasupra clădirii. Din nefericire, noi facem acele coşuri cu tiraj forţat, care duc la nivelul pământului. Chiar dacă folosim gaz natural, aceste centrale au putere de 9, 12, 14 kiloWaţi, cam cât este un motor de automobil pe GPL la turaţie joasă. Când este frig şi ele merg în sarcină, gândiţi-vă că este ca şi cum efectiv fiecare apartament ar avea un automobil pornit tot timpul.
2. Bugetul administraţiei locale
Ce strategii ar trebui adoptate, care credeţi că vor fi domeniile prioritare care ar putea aduce bani în plus la buget?
Vă dau exemplul de la Oradea, un oraş cu vreo 10.000 de locuitori mai puţin decât are Ploieştiul, dar care are bugetul Ploieştiului plus al Braşovului. Cum au făcut acest lucru? În primul rând, au adus foarte multe locuri de muncă în oraş, locuri bine plătite, au făcut o zonă metropolitană funcţională şi au atras fonduri europene.
Noi, dacă ne uităm pe bugetul Ploieştiului, o să vedem un buget similar celui de anul trecut pe partea de venituri, la care se adaugă parcă 197 de milioane decontări din bani europeni. Practic, pe partea de surse proprii nu am evoluat. Cum putem să creştem este prin introducerea unor măsuri care aparent sunt nepopulare dar care aparent pot dezvolta oraşul. Putem să creştem taxele şi impozitele pe terenurile abandonate, pe terenurile industriale care nu sunt ecologizate, dar în primul rând, pentru a face aceste lucruri, trebuie să avem o evidenţă a terenurilor. Trebuie să vedem cui aparţin, noi suntem în situaţia în care Primăria are o bază de date, dar nu e completă. Cu o taxare ridicată a proprietăţilor nefolosite rezolvăm două probleme. Ploieştiul oricum are o problemă imobiliară, preţurile cresc foarte mult, cred că la terenuri suntem printre primele oraşe din ţară, nu suntem departe nici la apartamente. Deci noi avem clar nevoie să mai eliberăm din aceste terenuri, mai ales că suntem cel mai dens oraş după Bucureşti, avem nevoie să ne mai ducem în fondul imobiliar, altfel n-o să ne putem dezvolta, nimeni nu poate investi să construiască şi o clădire de birouri dacă nu eliberăm din aceste terenuri. Avem o oportunitate în acest sens, se va construi acea bretea, şoseaua Libertăţii, o prelungire între Gara de Vest şi Gara de Sud, iar vor fi premisele ca toată fosta rafinărie Columbia să intre în fondul imobiliar.
3. Salubritate
Ce s-a făcut bine în ultimii ani, ce s-a făcut rău, de ce au existat probleme, ce ar trebui îmbunătăţit, sunteţi mulţumit de ADI?
Eu îmi aduc aminte că acum patru-cinci ani, Ploieştiul nu era unul dintre cele mai murdare oraşe din ţară, era curăţel. Nu era tocmai curat, din punctul meu de vedere şi cam asta a fost percepţia multor ploieşteni, nu cred că a fost vreodată lună, dar era un oraş decent, oamenii colectau gunoiul, chiar şi acum trei-patru ani, problema a apărut acum un an şi jumătate, când a început acest scandal între Rosal şi Primărie. Brusc, Rosalul a început să îşi flexeze muşchii în faţa Primăriei, Primăria în faţa Rosalului şi am ajuns în situaţia asta. Trebuie să înţelegem următorul lucru, Rosalul a fost adus în Ploieşti de către un anumit partid, care conduce şi în momentul de faţă Ploieştiul. În Cluj, ei reuşesc să ofere servicii de calitate. Chiar şi în Ploieşti au fost momente când era un plan amplu de investiţii, au fost acele platforme subterane, au fost modernizate platformele de gunoi chiar şi în zonele în care nu se făcuseră cele subterane, erau pubele pentru fiecare categorie de deşeuri. În momentul de faţă noi plătim 13,22 lei cu penalităţi incluse, pentru că ni se spune că nu suntem în stare să strângem gunoiul selectiv. La mine la bloc am două pubele de sticlă şi una de plastic, i-aş întreba şi eu unde arunc hârtia. Sunt sigur că anonalii de acest gen sunt absolut peste tot.
Am înţeles că Rosal în momentul de faţă nu are contracte pentru toţi cetăţenii. Haideţi să găsim soluţii! Sunt primării în momentul de faţă care colectează taxa de gunoi împreună cu impozitul, sunt primării, mai mici ce-i drept, care colectează cu anumite facturi de utilităţi. Sunt sate în Ialomţia, am vorbit cu o primăriţă, asta a fost soluţia pe care a găsit-o, a vorbit cu furnizorul de curent şi au hotărât, contra unui procent de 3%, să colecteze pe factura de curent şi gunoiul, nimeni n-o să-şi permită să nu plătească factura de curent. Deci haideţi să încercăm să găsim nişte soluţii, să fim creativi şi vom rezolva problemele!
4. Sportul în Prahova
Cum vă poziţionaţi faţă de finanţarea echipelor de la bugetele locale, investiţii în baze sportive, sport de masă sau de performanţă, doar juniori sau şi seniori, mărcile şi palmaresul Petrolul?
Aici, răspunsul meu e clar, sport de masă, nu de performanţă. Cine vrea să facă sport de performanţă are posibilitatea, însă noi trebuie să vedem următorul lucru, suntem o populaţie foarte bolnavă şi, în afară de faptul că trăim într-un oraş poluat, ne alimentăm prost, mişcare nu mai facem, nici nu prea avem unde. Primăria trebuie să asigure sport de masă în primul rând şi cât mai mulţi cetăţeni să aibp acces, pentru cel de performanţă poate sunt alte entităţi.
Avem nişte baze sportive slab folosite. Avem bijuteria poate, Hipodromul, care din punctul meu de vedere nu este sustenabil. Sunt organizate câteva evenimente duminica, dar mai mult nu, nu sunt mai multe cursuri de hipism. Potenţial ar fi, nu mai departe de 30 de kilometri de Ploieşti există un club privat care câştigă extraordinar de mulţi bani din îngrijirea cailor, întreţinerea lor, cursuri de hipism, cursuri de tot felul. În Ploieşti, o infrastructură mult mai bine dezvoltată nu poate oferi nici 10% din aceste servicii. Avem bazine de înot. Acestea, din nou, nu sunt folosite. Avem bazinul Voinţa, din zona Cantacuzino, cred că este părăsit de peste 15 ani. Trebuie să identificăm ale cui sunt toate aceste bunuri, să le spunem «oameni buni, le mai folosiţi? Dacă nu, atunci plătiţi taxe pentru că aveţi o infrastructură şi nişte terenuri pe care nu plătiţi taxe, sau introduceţi-le în circuit». Iar Primăria trebuie să construiască baze sportive. La Alexandria de exemplu au construit o sală polivalentă cu bazine de înot. În Sfântu Gheorghe au construit un stadion pentru echipa de fotbal Sepsi şi o sală de sport extraordinară, de curând au inaugurat-o, chiar am fost la Miercurea Ciuc acum două săptămâni, m-am oprit şi i-am rugat pe constructori să mă lase să vizitez această sală de sport, efectiv este o bijuterie. Noi trebuie să folosim la maxim infrastructura pe care o avem, să dezvoltăm această infrastructură şi să încurajăm oamenii să facă sport.
5. Termoficarea
Cum vedeţi viitorul sistemului de încălzire din Ploieşti?
Avem o problemă în general ca naţiune, poate ar trebui să fie o decizie la nivel mai înalt, noi subvenţionăm consumul. Stăm cu geamul deschis iarna şi în loc să închidem geamul dăm mai tare caloriferul, cam aşa facem cu termoficarea, în loc să termoizolăm clădirile, să avem un consum mai mic de energie, noi subvenţionăm agentul termic. Cred că ar trebui făcut un program la nivel naţional prin care este încurajată în primul rând reabilitarea blocurilor de locuinţe din oraşe, aceştia sunt cei mai mari consumatori. Această subvenţie ar fi amortizată într-o perioadă între şapte şi zece ani dacă banii aceia ar fi băgaţi în reabilitarea blocurilor de locuinţe. Trebuie regândit un pic acest lucru, măcar la nivel de municipiu. Sunt acele credite de tip escrow, care prin România au fost folosie pentru iluminatul public, trecerea de la lămpi incandescente la LED-uri, practic toată investiţia a fost amortizată şi plătită din diferenţa de economie. Adică Primăria a continuat să plătească cât plătea iniţial pentru iluminat, diferenţa de economie a mers în contul finanţatorului până când s-a stins datoria. Asta poate fi făcută şi în legătură cu blocuruile de locuinţe. Bineînţeles că este un program mult mai amplu şi trebuie făcut cu cap, împreună cu un partener, poate chiar un parteneriat public-privat. Există soluţii, nu trebuie să mai aruncăm banii pe fereastră.
Sistemul cel mai bun pentru Ploieşti şi pentru oraşele mari rămâne termoficarea centralizată. Dacă toţi vom trece pe cenralele de apartament, în primul rând reţeaua de gaze va colapsa, nu va face faţă, consumatorii de la capăt în mod evident vor rămâne fără presiune, iar toată poluarea va fi adusă în oraş.
6. Subvenţiile de la buget pentru căldură/transport public
Aţi atins o parte din subiect mai devreme, spuneţi-ne cum vă poziţionaţi cu privire la subvenţiile acordate de la bugetul Ploieştiului pentru încălzire şi pentru transport public, credeţi în menţinere în formă actuală, menţinere dar cu modificări sau eliminare?
Din punctul meu de vedere, aş opta către eliminarea totală a subvenţiilor la căldură, dar trebuie să avem o alternativă, iar acea alternativă este termoizolarea. Cred că şi cetăţenii vor fi de acord că este o soluţie bună, ei vor plăti la fel doar că vor beneficia de investiţii şi de îmbunătăţirea confortului. Dar trebuie făcute în paralel. Până ajungem în momentul în care toate apartamentele vor fi termoizolate, cineva va trebui să subvenţioneze căldură în continuare, pentru că în multe cazuri sunt probleme sociale şi dacă vom lăsa preţul comercial e posibil ca foarte mulţi să intre într-o zonă de excluziune energetică.
Şi la transport?
În momentul de faţă, transportul public din Ploieşti este din ce în ce mai neatractiv, haideţi să nu-l facem şi mai neatractiv din punct de vedereal costului. Nu prea avem ce să facem, va trebuie să subvenţionăm până când vom oferi o calitate mult mai ridicată a transportului public în comun şi mai degrabă în loc să renunţăm la subvenţie mai bine am eficientiza compania. Braşov şi Constanţa sunt oraşe mai mari ca suprafaţă dar au companii de transport de câte 700 de angajaţi. Ploieştiul are o companie de transport cu 960 de angajaţi. Bineînţeles, noi avem şi reţeaua de tramvaie, dar totuşi diferenţa nu se justifică, mai ales că de exemplu Constanţa e mai mare ca întindere. Ar trebui să regândim şi să eficientizăm TCE. Plus că, în momentul în care am avea o zonă metropolitană, reţeaua de transport se va duce şi în afara oraşului, astfel am atrage şi mai mulţi clienţi. Noi trebuie să gândim toate aceste companii ca nişte societăţi comerciale, chiar dacă sunt în subordinea Primăriei, trebuie să fie producătoare de profit şi să găsim sursele de autofinanţare.
7. Închirierea parcărilor condominiale
Pro sau contra, cu menţinerea regulamentului actual, modificarea lui sau eliminarea totală?
Este evident că nu avem locuri de parcare, este evident şi cred că s-a observat şi mai bine din momentul în care au început şcolile. Trebuie construite locuri de parcare. Că vrem sau nu, trebuie să introducem taxă pe parcare. Este singurul mod prin care putem să finanţăm nişte parcări civilizate în Ploieşti. Nu putem obţine acest servicu gratuit. Bineînţeles că pentru prima maşină va fi o taxă modică, iar pentru a doua, a treia, pentru cine are mai multe maşini, va fi o taxă care va creşte. Da, va fi nevoie de identificarea celor mai aglomerate zone, unde vor fi construite parcări, nu trebuie să mai vindem pielea ursului din pădure, nu trebuie să mai vindem linii pe asfalt, putem să identificăm cele mai aglomerate zone, construim acolo, putem să concesionăm sau să închiriem aceste locuri. Să ne uităm la parcările construite în centru şi o să vedem că sunt oameni mulţi care au închiriat un loc de parcare.
